Umanism Secular

"Nu susţin doar că religiile sunt variante ale aceluiaşi neadevăr, ci şi că influenţa bisericilor, precum şi efectele credinţei religioase, sunt fără îndoială nocive" – Christopher Hitchens

Educație Despre Religie


Copiii sunt învățați să fie religioși – ei se nasc necrezând în existența vreunui zeu/zei și fără vreo teologie aparte. Nu există nicio dovadă că religia sau teismul (TEÍSM s. n. Doctrină filozofică bazată pe admiterea existenței lui Dumnezeu ca ființă absolută care a creat lumea și o îndrumează. – Din fr. théisme.) sunt necesare în vreun fel adulților sau copiilor. Ateii pot creşte copii buni fără niciuna dintre cele două. Acest lucru a fost demonstrat de nenumărate ori de-a lungul istoriei şi este in mod constant demonstrat şi astăzi.

Nu sunt împotriva educației religioase, atât timp cât aceasta este făcută sub forma educației despre religie. Sunt însă împotriva etichetării copiilor cu religia părinților, atunci când copiii sunt prea mici pentru a-și forma propriile opinii în legătură cu subiectul în cauză.

Cu alte cuvinte, consider că trebuie să li se predea copiilor despre multitudinea de religii diferite pentru ca ei să poată delibera mai târziu în această privință. A-i spune unui copil: „ești un copil creștin” sau „ești un copil musulman” este o răutate.

Este indubitabil dăunător să i se spună unui copil că e membru al unei religii doar pentru că așa sunt și părinții săi. În cele din urmă, orice copil ar trebui să realizeze singur că datorită unei întâmplări s-a născut într-o familie creștină sau musulmană. Obiectez cu privire la propagarea cu predilecție a unei religii.

Cultură vs. Îndoctrinare în şcoala românească

12 responses to “Educație Despre Religie

  1. Cristina 2011-11-28 at 04:03

    Spune asta Ministerului (ne)Educatiei care indoctrineaza copiii cu religia umanisto-ateista. Este indubitabil daunator sa i se spuna unui copil ca ceea ce zice un minister este litera de lege, fara optiune de recurs.

    Nu exista educatie neutra. Absolut tot ce se invata vine cu o anumita ideologie. Cine ii da dreptul guvernului sa indoctrineze copiii cu religia ateista? Sau cea umanista?

  2. Umanism Secular 2011-11-28 at 23:39

    Trebuie să stabilim înainte că ateismul este o religie la fel cum chelia este o culoare de păr. O altă analogie ar fi că ateismul poate fi văzut ca religie în aceeași măsură în care a nu colecționa timbre poate reprezenta un hobby. Mergând pe principiul propus de tine, dacă a nu crede în Dumnezeu s-ar putea considera ca fiind o religie, atunci ar însemna că la fel de bine putem spune și că a nu crede în Zâna Măseluță este tot o religie, întocmai ca lipsa credinței în ștrumfi sau lipsa credinței în spiriduși.

    Acestea fiind zise, sunt de părere că orice ideologie, religioasă sau politică, ar trebui examinată cu atenție de fiecare individ și nu acceptată sau respinsă pe baza credinței. Știința nu are pretenția de a fi în posesia adevărului absolut, atitudinea critică față de rezultatele și tezele proprii (sau ale altora) fiind o caracteristică de bază a metodei științifice. Nu există știință catolică, hindusă, musulmană – doar știintă, o căutare multiculturală de adevăr. Diferența dintre cele două poziții oarecum antagonice poate fi sumarizată atunci simplu: în religie credința este o virtute; în știință este un viciu.

    De aceea trebuie promovată gândirea critică, pentru că e ușor să se arunce la coşul de gunoi algoritmul atât de labirintic al ştiinţelor, în schimbul fructului dogmatic, mult mai apetisant, gustos şi uşor de digerat. Dacă întrebi la întâmplare un elev din România cum a apărut omul, îți va răspunde că a fost creat din ţărână, de către Dumnezeu acum 6.000 de ani, aruncând astfel în derizoriu ştiinţele.

    http://www.evz.ro/detalii/stiri/scoala-romaneasca-fara-darwin-in-evul-mediu-867002.html

    Așadar, presupun că ceea ce dorești tu din partea „Ministerului (ne)Educatiei care indoctrineaza copiii cu religia umanisto-ateista” este ceea ce creaționiștii numesc „diversitate de gândire”, adică ceva de genul Cădere Inteligenta vs. teoria gravitației; dx/dt=1 Cor.1:10 sau ceva de genul Teoria Berzei cu privire la Reproducerea Sexuală… Să invităm astrologi să le vorbeasca studenților la astronomie? Alchimiști să le vorbească studenților la chimie? Adepți ai Pământului Plat să le vorbească studenților la geografie, pentru a „preda controversa”? Ofensatoare mi se pare ideea bizară conform căreia o universitate de stat ar trebui să predea numai opiniile pe care cetățenii le consideră ok. Dacă mergem pe acest principiu, îți poți lua la revedere de la orice ar trebui să însemne o universitate. La ce ar servi o universitate care nu face decât să solidifice opiniile pe care publicul larg le deține deja?

    • Cristina 2011-11-29 at 04:22

      Conform DEX: religia = sistem de credinte privind sentimentul divinitatii si care ii uneste pe toti cei care adera la acest sistem.

      Deci conform DEX, ateii au un sistem de credinte privind sentimentul divinitatii, cum ca nu exista asa ceva, si asta ii uneste in credinta, facind ateismul o religie.

      Conform Random House Dictionary: religia = un set de credinte cu privire la cauza, natura si scopul universului.

      Din nou, ateii si umanistii, cred ceva cu privire la cauza, natura si scopul universului, deci si conform acestei definitii, ateismul este o religie.

      De aici rezulta ca analogiile prezentate nu sint valide. Conteaza CE crezi DESPRE divinitate, nu daca crezi sau nu.

      Daca nu am fost creati, de ce credem ca putem intelege universul? Daca universul este un accident si creierul nostru este rezultatul unei mutatii accidentale, de ce ne-am astepta ca urmarea unui accident ar putea intelege corect alt accident? De ce ne-am astepta la uniformitate intr-un univers evoluind constant? De ce presupunem ca legile naturii vor functiona in viitor la fel cum au functionat in trecut?

      • Umanism Secular 2011-11-29 at 17:22

        Conform DEX: religia = sistem de credinte privind sentimentul divinitatii si care ii uneste pe toti cei care adera la acest sistem.

        Deci conform DEX, ateii au un sistem de credinte privind sentimentul divinitatii, cum ca nu exista asa ceva, si asta ii uneste in credinta, facind ateismul o religie.

        Conform Random House Dictionary: religia = un set de credinte cu privire la cauza, natura si scopul universului.

        Din nou, ateii si umanistii, cred ceva cu privire la cauza, natura si scopul universului, deci si conform acestei definitii, ateismul este o religie.

        Ateismul este o poziție singulară față de o întrebare singulară. Nu este o viziune asupra lumii, nu are dogme, doctrine, porunci, legăminte, ritualuri, autorități și nu se pronunță cu privire la „cauza, natura si scopul universului”, aceasta fiind dovada clară că nu stăpânești anumite concepte.

        Unde scrie în DEX că ateii au vreun „sistem de credințe”? Cea mai comună și fundamentală caracteristică a unei religii este credință într-o fortă supranaturală sau mai multe astfel de entități (majoritatea sunt fondate pe baza acestei idei). Ateismul este lipsa credinței în zei și exclude astfel credința în zei. Ar putea fi cel mult inclus în vreo religie, însă nu poate fi o religie în sine. Ateismul nu este un „sistem de credințe” iar ateii nu au un sistem de credințe. Pe atei nu îi leagă decât lipsa credinței în existența zeilor. Ei nu neagă existența unui Dumnezeu pentru că nu cred în existența unei astfel de ființe supranaturale.

        La asta se refereau analogiile de mai sus. Cele două concepte trebuie înțelese pentru a nu face greșeala de a le confunda. Nu este numai un argument greșit, ci și o utilizare greșită a terminologiei stabilite. Ți-aș putea pune următoarea întrebare: „Dacă ateismul este o religie atunci ce nu este o religie?”

        De aici reiese și că nu cunoști definiția umanismului. Există multe tipuri de umanism. Consider demn de menționat că Umanismul Secular este o filosofie seculară ce respinge în mod explicit dogma religioasă, supranaturalismul, pseudoștiința și superstiția, ca baze ale moralității. La baza acestei filosofii stă noțiunea că orice ideologie, religioasă sau politică, ar trebui examinată cu atenție de fiecare individ și nu acceptată sau respinsă pe baza credinței. O altă caracteristică esențială a Umanismului Secular este continua căutare a adevărului prin știință și filosofie.

        Știința nu este dogmatică. Se deosebește de religie prin faptul că nu are pretenția de a fi în posesia adevărului absolut. Rezultatele cercetării științifice sunt falsificabile, adică se pot testa și verifica validitatea lor. Dar afirmațiile religioase nu pot fi falsificate din start, pentru că nu pot fi cercetate. Nu există crezuri, texte sacre pe care toți umaniștii trebuie să le accepte și nici nu se așteaptă din partea lor să dea dovadă de „credință” cu privire la ceea ce spune o autoritate, în viață sau decedată, umană sau supranaturală. Umaniștii seculari nu venerează nimic. Sunt mult prea realiști pentru a face așa ceva.

        Daca nu am fost creati, de ce credem ca putem intelege universul?

        Capacitatea de a raționa nu este condiționată de credința în supranatural. Rațiunea reprezintă capacitatea ființelor umane de a căuta să înțeleagă fenomene, să definească și să verifice realități și să schimbe sau să justifice practici, instituții și credințe (a nu se confunda cu intuiția). Este asociată cu filosofia, știința, limbajul, matematica și arta, fiind o caracteristică definitorie a naturii umane. Raționamentul este asociat cu gândirea, cogniția si intelectul, fiind mijlocul prin care ființele raționale se înțeleg pe ele însele, disociind între cauză și efect, adevăr și falsitate și ceea ce este bun sau rău, folosind argumente care sunt supuse investigației prin logică.

        De ce presupunem ca legile naturii vor functiona in viitor la fel cum au functionat in trecut?

        Folosind raționamentul inductiv, știința presupune că un fenomen care se repetă de suficiente ori în același mod va continua să se manifeste la fel și de acum încolo. A ne îndoi de această ipoteză înseamnă a ne îndoi ca soarele va mai răsări dimineața.

      • Cristina 2011-11-30 at 23:24

        Gresiti. Ateismul are o viziune asupra lumii. Ateismul spune ca am aparut din nimic. ateismul spune ca nu exista un Creator. Ateismul se pronunta cu privire la cauza si natura universului. Faptul ca isi da cu parerea si are credinta ca am evoluat dintr-o supa primordiala dovedeste ca are un sistem de credinte privind sentimentul divinitatii.

        Cred ca nu vreti sa acceptati definitia religiei pentru ca nu vreti sa spuneti ca ateismul este o religie. Vreti sa duceti in eroare spunind ca doar aceia care cred intr-o divinitate si care au anumite ritualuri apartin unei religii. Definitia insa spune clar ca credinta cuiva privind existenta unei deitati este religie. Unii cred ca exista dumnezeu, altii nu cred. Ambii au o religie. Ceva NU este o religie, daca acel ceva nu isi spune parerea despre divinitate. Orice parere despre divinitate apartine unei religii.

        Creationistii si evolutionistii se uita la aceleasi dovezi dar le interpreteaza diferit din cauza perspectivei din care vin. Fiecare dovada este interpretata in functie de credintele anterioare, o oarecare credinta acceptata inainte de a fi pusi in fata dovezii. Un creationist si un evolutionist poarta ochelari de culori diferite prin care se uita la dovezile expuse, ei au un standard diferit prin care interpreteaza dovezile.

        Ca sa putem intelege ceva, orice, este nevoie de cel putin 3 pre-conditii: legile logicii, uniformitatea naturii si moralitatea absoluta.

        Moralitatea este o problema pentru evolutionisti/atei. Este o problema pentru ca ei nu au un motiv logic pentru a crede ca ceva este adevarat sau gresit. Pentru evolutionisti/atei ceva este adevarat sau gresit nu este altceva decit o reactie electro-chimicala in creier, rezultatul timpului si sansei. Daca conceptul de adevarat sau gresit are vreo insemnatate, evolutia nu poate fi adevarata. Daca cineva spune ca fiecare isi creaza moralitatea proprie, atunci nimeni nu poate spune ca ceea ce alti oameni gindesc este gresit. Fara un Creator, ce este adevarat si ce este gresit este redus la nivel de preferinte personale.

        Legile logicii nu au sens fara un Creator. Altfel de unde am stii ca contradictiile sint false? Experienta noastra este limitata, nimeni nu a experimentat viitorul. Daca cineva vine si spune ca a gasit 2 afirmatii contradictorii care sint adevarate, un ateu nu are nici o baza pentru a respinge o astfel de afirmatie. Daca legile logicii sint produsul unei reactii chimice, atunci nu pot fi numite legi si nu pot fi universale. Daca legile logicii sint reactii electro-chimicale in creierul oamenilor, acestea ar diferi de la persoana la persoana pentru ca fiecare om are reactii diferite in creier. De asemenea, nimeni nu ar stii ca legile logicii pot fi aplicate in viitor la fel cum au fost aplicate in trecut, pentru ca nimeni nu a experimentat viitorul. Doar conditiile in univers se schimba. Numai creationistii au o baza logica pentru legile logicii iar evolutionismul este irational. Legile logicii nu pot exista nici daca materialismul ar fi adevarat.

        Uniformitatea naturii. Daca evolutia ar fi adevarata, conceptul de stiinta nu ar avea sens. Noi presupunem ca universul este logic si ordonat si ca se supune legii matematicii care sint constante in timp si spatiu. Fara uniformitate, astronomii nu ar putea calcula pozitia planetelor, lunii si asteroizilor in viitor. Cind am intrebat de unde stim ca legile naturii vor funtiona in viitor ca si in trecut mi s-a raspuns “pentru ca s-a repetat”. Dar asta este rationament circular. Inseamna ca presupunem ca exista uniformitate. Multe se schimba in univers, de unde stie un evolutionist/ateu ca legile naturii nu se vor schimba? Doar creatia biblica are sens. Evolutionistii pot aplica stiinta doar daca nu sint consecventi – adica daca ei isi asuma conceptele creationiste pentru a le nega.

  3. Umanism Secular 2011-12-03 at 03:59

    Gresiti. Ateismul are o viziune asupra lumii. Ateismul spune ca am aparut din nimic. ateismul spune ca nu exista un Creator. Ateismul se pronunta cu privire la cauza si natura universului. Faptul ca isi da cu parerea si are credinta ca am evoluat dintr-o supa primordiala dovedeste ca are un sistem de credinte privind sentimentul divinitatii.

    Cred ca nu vreti sa acceptati definitia religiei pentru ca nu vreti sa spuneti ca ateismul este o religie. Vreti sa duceti in eroare spunind ca doar aceia care cred intr-o divinitate si care au anumite ritualuri apartin unei religii. Definitia insa spune clar ca credinta cuiva privind existenta unei deitati este religie. Unii cred ca exista dumnezeu, altii nu cred. Ambii au o religie. Ceva NU este o religie, daca acel ceva nu isi spune parerea despre divinitate. Orice parere despre divinitate apartine unei religii.

    Eu accept și nu am vreun interes în negarea vreunei definiții. Raportându-ne la cea a religiei, putem înțelege de ce nu orice poate fi clasificat drept religie. Deși nu ai făcut decât să portretizezi ateismul într-o lumină care să îți avantajeze poziția, inventând o definiție proprie pentru ateism și ignorând la nesfârșit câteva concepte de bază, precum și terminologia stabilită (ba chiar contrazicându-te pe alocuri), te îndemn totuși să îți pui câteva întrebări. Ceea ce spui este o reprezentare complet falsă a ateilor. De fapt, tu nu vorbești despre atei, ci despre o viziune personală pe care o asociezi inadvertent cu șirul de caractere „atei”.

    Are ateismul „reguli bine definite”? Nicidecum. Nu există decât o singură „regulă” exprimată în definiția sa și anume aceea de a nu crede în niciun zeu. În afara acesteia, ateii sunt liberi să facă ce doresc, rămânând totuși atei. Un ateu poate să facă și să creadă absolut orice, cu excepția ideii de zeu și tot se va încadra în definție. Este diametral opus față de cum funcționează legile în religie. Acesta este unul din aspectele insuficient înțelese cu privire la ateism.

    Are ateismul o doctrină escatologică? Escatologia expune o convingere despre sfârsitul lumii și despre extincție în general. E posibil ca mulți atei să aibă anumite păreri despre cum lumea se va sfârși, dar acele păreri în mod sigur nu sunt aceleași la toți. De fapt, orice păreri referitoare la sfârșitul lumii sunt întâmplătoare și nu fac în mod necesar parte din ateism. Lipsa de credință în zei nu conduce la nicio opinie particulară cu privire la sfârșitul lumii. Exact opus modului în care subiectul „sfârșitul lumii” este abordat de religie.

    Conține ateismul o filozofie de viață? Ateii au în mod clar filozofii de viață, cum ar fi Umanismul Secular de pildă. O alta ar putea fi obiectivismul. O alta ar putea fi o anume formă de budism. Cu toate acestea, nu există o filozofie de viață clar definită comună tuturor sau majorității ateilor. De fapt, nu există nimic în ateism care să determine adoptarea unei anumite filozofii de viață, exact opus modului în care conceptul de „filozofie de viață” este abordat în religie. Putem spune că mulți atei sunt sceptici, că există un număr de filozofii seculare consistente cu ateismul dar a spune doar că cineva este ateu nu înseamnă că spunem ceva despre filozofia sa de viață. Ateismul poate deci să facă parte (așa cum ți-am tot explicat) dintr-o viziune asupra vieții dar nu reprezintă în sine o viziune asupra vieții.

    Multe dintre obiecțiile comune la adresa teoriei evoluției susțin că aceasta ar conduce la rezultate reprobabile, de tipul convingerilor condamnabile, comportamentelor și evenimente dăunătoare. Se afirmă că predarea evoluției degradează valori, subminează morala și promovează ateismul și lipsa religiei. Acestea pot fi considerate apeluri la consecințe (o forma de eroare logică), deoarece potențialele ramificații ale acceptării evoluției nu au nimic de-a face cu realitatea sa empirică obiectivă.

    De câte ori și în câte feluri trebuie îți mai răspund cu privire la o definiție deja stabilită (care nu mai face de foarte mult timp obiectul dezbaterilor dintre atei și teiști), ateismul nu se pronunță cu privire la apariția vieții. Ateismul este o necredință (poziția implicită, ipoteza nulă etc), nu o filosofie. Necredința mea in Zâna Măseluță nu este o filosofie de viață – o fi pentru altcineva? Mai mult decât atât, o filosofie de viață nu este neapărat o religie și nu necesită existența unei credințe religioase în persoana cu filosofia respectivă. Ateismul este poziția neacceptării poziției teologice, a ipotezei dumnezeirii. Creștinismul, budismul, hinduismul, islamul nu au reușit să aducă dovezi pentru ce susțin. Nu este datoria mea să demonstrez că nu există dumnezei așa cum nu este datoria mea să demonstrez că nu există zâne sau ozn-uri. Credința ateului este rezervată până când vreuna se va dovedi a fi adevărată. A nu crede că ceva este adevărat nu înseamnă neapărat a crede că acel lucru este fals

    Spui că religia este un mod de înțelegere a existenței, la fel ca si ateismul. Greșit, din păcate. Termenul „ateism” folosit corect înseamnă doar lipsa credinței în existența zeilor. Cam la asta se rezumă „înțelegerea existenței” în cazul ateismului. În afara acestei trăsături comune, ateii au opinii diferite în legatură cu existența. Astfel, ateismul în sine nu este o înțelegere, ci o singură trăsătură comună. Doi atei pot avea în comun cât au să zicem un creștin și un închinător la Odin, amândoi fiind în mod clar teiști. Deși înțelegerea existenței de către unele persoane poate conține principiul ateu, ateismul in sine nu este mijlocul de înțelegere.

    Credința în existența unei structuri obiective a lumii este o presupunere generală de asemenea, dar oamenii care o au nu aparțin unei religii comune, nu-i asa? Din moment ce ateii nu cred că zeii „există”, ceea ce înseamnă că nu fac parte din „existență”, această pozitie nu trebuie să fie privită ca o înțelegere a „existenței”. Nu cred în Zâna Maseluță și această neîncredere nu este un mijloc de înțelegere a existenței, nu este o poziție față de subiectul „sfârșitul lumii” și nici nu exprimă vreo regulă de urmat.

    Consider că te-ar ajuta să înțelegi mai bine ce este religia Encyclopedia of Philosophy, care face o enumerare, în articolul despre religie, a câtorva caracteristici specifice religiilor. Cu cât sunt prezente mai multe dintre aceste caracteristici într-un sistem de credințe, cu atât este „mai religios”. Pentru că permite o zona gri de interpretare în conceptul de religie, prefer această expunere în locul definițiilor mai simpliste pe care le putem găsi în dicționarele standard. Citiți lista și vedeți dacă ateismul se încadrează:
    1. Credința în ființe supranaturale (zei)
    2. O disociere între obiecte sacre și profane
    3. Acte ritualistice bazate pe obiecte sacre
    4. Un cod moral ce se crede că este sancționat de zei
    5. Sentimente cu o caracteristică religioasă (venerație, teamă, evlavie, vinovăție, adulație) care tind să se acutizeze în prezența obiectelor sacre și în timpul practicării unui ritual și care sunt conectate în teorie la zei
    6. Rugăciune și alte forme de comunicare cu zeii
    7. O viziune asupra vieții, sau o imagine generală a lumii ca un tot unitar și locul individului în aceasta. O astfel de imagine conține specificarea unui scop general sau sens al lumii și o indicație a cum se încadrează individul în ea
    8. Organizarea mai mult sau mai puțin deplină a vieții individului în jurul acestei viziuni asupra lumii
    9. Un grup social legat de cele de mai sus

    A încerca să susții că ateismul este o religie necesită o reevaluare adhoc a definiției pentru religie, rezultând într-un cu totul alt termen. Te întreb din nou — “Dacă ateismul este o religie atunci ce nu este o religie?”

    Trebuie notat că teismul în sine nu se califică drept religie, bazându-ne pe cele de mai sus – în mare pentru aceleași motive pentru care nici ateismul nu se califică. Dacă stai să te gândești, teismul – simpla credință în zei – nu implică automat aproape niciuna dintre convingerile sau practicile prezentate în definiția de mai sus. Pentru a forma o religie, avem nevoie de un pic mai mult decât simpla credință sau necredință. Faptul este reflectat în mod evident în lumea reală, pentru că găsim teism, care există în afara religiei șî religie, care există în afara teismului.

    Deși poate că nu este suficient pentru aceia dintre noi care urăsc incertitudinea atât de mult încât preferă acrobațiile mentale și salturile de credință oarbă, nu este în fapt nimic greșit în a recunoaște limitele înțelegerii noastre curente și în așteptarea cu răbdare și umilință, ca știința să ne ofere răspunsuri. Pentru a sumariza, încă nu avem toate răspunsurile, nu știm care este „cauza universului” (așa cum te-ai exprimat), sau dacă are vreun sens să ne punem această întrebare. Dar dacă se va dovedi că universul a venit într-adevăr din ceva, tot nu am avea niciun motiv să credem că ar fi venit de la un dumnezeu. În fapt, ceva de o complexitate cumplită și atât de improbabil ca un dumnezeu, este cea din urmă explicație pe care ar trebui să o caute cineva.

    Este evident că nu există o relație directă între religie si moralitate, doar una incidentală în cel mai bun caz. Ideea că religia este necesară pentru un comportament etic sau că ateii nu au motive să fie morali fără Dumnezeu sau religie reprezintă cel mai des întâlnit mit despre ateism și se dovedește a fi contraintuitivă când istoria dezvăluie un număr important de acte imorale comise în numele religiei sau “în numele Domnului”. Câteva exemple ale unui astfel de comportament includ Inchiziția, Cruciadele și recentele crime împotriva unor doctori de avorturi in Statele Unite, comise de fundamentaliști creștini.

    Despre aceste mituri cu privire la moralitate și ateism am scris și voi mai scrie. Poți citi mai multe aici:
    https://umanismsecular.wordpress.com/2011/11/24/moralitatea/
    https://umanismsecular.wordpress.com/2011/11/11/ateismul-nu-a-omorat-pe-nimeni/
    https://umanismsecular.wordpress.com/2011/10/21/fundatia-moralitatii-naturala-sau-supranaturala/

    Restul comentariului tău reiterează erori de raționament, argumentație sau erori logice precum și alte aberații creaționiste:

    Legile logicii nu au sens fara un Creator. Altfel de unde am stii ca contradictiile sint false?

    Numai creationistii au o baza logica pentru legile logicii iar evolutionismul este irational. Legile logicii nu pot exista nici daca materialismul ar fi adevarat.

    Doar creatia biblica are sens. Evolutionistii pot aplica stiinta doar daca nu sint consecventi – adica daca ei isi asuma conceptele creationiste pentru a le nega

    Rugămintea mea este să te abții de la regurgitarea acestor aiureli. Au cam aceeași valoare ca lătratul unui câine.
    Vezi și https://umanismsecular.wordpress.com/2011/11/28/dovezi-ale-creationismului/

    • Cristina 2011-12-04 at 20:52

      Budismul si confucianismul nucred in zei, totusi sint considerate religii.

      Cit despre punctul 8, ateii isi organizeaza viata (citeodata, cind le convine lor) in functie de viziunea si credinta ca nu exista Dumnezeu. Pentru atei avortul, crimele, homosexualitatea, relativismul si tot ce este imoral dpdv crestinesc este acceptat.

      Insa ma intreb, daca fiecare isi dezvolta moralitatea proprie, de ce nu comenteaza ateii cind criminalii sint pedepsiti? Sau daca un hot le fura ceva oare au tupeul sa se duca la politie? Daca moralitatea este relativa, trebuie acceptat ce a facut Hitler, Mao, Stalin sau Ceausescu. Ma indoiesc ca ateii au curajul sa traiasca conform credintei lor.

  4. Umanism Secular 2011-12-05 at 23:59

    Probabil că nici măcar nu te obosești cu a citi ce scriu.

    Budismul si confucianismul nucred in zei, totusi sint considerate religii.

    Observ că mergi la nesfârșit pe același exemplu elocvent de „logică” creaționistă, conform căreia ateismul e religie, făcând o nouă eroare de gândire: un sistem de credințe include principiul ateu deci ateismul e sistem de credințe.

    Confucianismul este un sistem etic și filozofic chinez care s-a dezvoltat inițial din învățăturile înțeleptului Confucius și nu presupune credința în supranatural sau zei personali. Un ateu poate fi adept al acestei filozofii dacă dorește. Budismul tradițional spune că ori nu există zei, ori, dacă există, nu merită să fie luați în considerare. Oamenii au inventat însă zei (dacă îți spune ceva), adăugându-i practicii budiste de-a lungul secolelor. Nu toți budiștii sunt atei, deși există destui.

    Cit despre punctul 8, ateii isi organizeaza viata (citeodata, cind le convine lor) in functie de viziunea si credinta ca nu exista Dumnezeu.

    După cum am evidențiat în comentariul anterior, termenul „ateism” folosit corect înseamnă doar lipsa credinței în existența zeilor. Ateismul poate deci să facă parte (așa cum ți-am explicat de mai multe ori și în mai multe moduri) dintr-o viziune asupra vieții, dar NU reprezintă în sine o viziune asupra vieții.

    Sarcina dovezii stă întotdeauna pe umerii persoanei care afirmă ceva. Deplasarea acesteia este un caz special al argumentului ad ignorantiam, în care se greșește prin a plasa povara dovezii pe umerii celui care supune îndoielii afirmația în cauză. Nu putem dovedi că ceva nu există, așadar cel care trebuie să aducă dovezi este cel care insistă asupra existenței subiectului (cazul de față: Dumnezeu). Credința ateului este rezervată până când se va dovedi existența unei astfel de ființe magice.

    Din moment ce ateii nu cred că zeii „există”, ceea ce înseamnă că nu fac parte din „existență”, această pozitie nu poate fi privită ca o înțelegere a „existenței”. Nu cred în Zeus, Odin, Allah, Zâna Maseluță, Marry Poppins și această neîncredere nu este un mijloc de înțelegere a existenței, nu este o poziție față de subiectul „sfârșitul lumii” și nici nu exprimă vreo regulă de urmat. Ateii nu își organizează viața în funcție de lipsa credinței în entități supranaturale indiferent cât vei continua să repeți asta.

    Pentru atei avortul, crimele, homosexualitatea, relativismul si tot ce este imoral dpdv crestinesc este acceptat.

    Prejudecata conform căreia religia este necesară pentru un comportament etic sau că ateii nu au motive să fie morali fără Dumnezeu sau religie reprezintă cel mai des întâlnit mit despre ateism și se dovedește a fi contraintuitivă când istoria dezvăluie un număr important de acte imorale comise în numele religiei sau „în numele Domnului”. Câteva exemple ale unui astfel de comportament includ Inchiziția, Cruciadele și recentele crime împotriva unor doctori de avorturi in Statele Unite, comise de fundamentaliști creștini.

    Ideea că ateii nu ar avea motiv să fie morali fără o zeitate sau religie se bazează pe presupunerea că singura sursă validă de moralitate ar fi o religie teistă, preferabil religia vorbitorului, care este de obicei creștinismul. Astfel, fără creștinătate oamenii nu pot duce vieți morale. Acesta ar trebui să fie un motiv pentru a respinge ateismul și a te converti la creștinism, dar argumentul este invalidat întrucât contrar credințelor teiștilor, dumnezeul și religia lor nu sunt necesare pentru moralitate. La întrebarea „Dacă ai omorî, viola sau fura in cazul în care ai știi că nu există Dumnezeu”, foarte puțini oameni ar răspunde „Da”, ceea ce contrazice argumentul necesității religiei în adoptarea unui comportament moral.

    Mai mult decât atât, religia subminează știința, încurajează fanatismul și ura împotriva homosexualilor (după cum ai demonstrat), influențează societatea negativ în nenumărate feluri. Este revoltătoare predarea într-o manieră confesională a religiei în școli. Este un proces de îndoctrinare comparabil cu o formă de abuz mental. Etichetele de tipul „copil musulman” sau „copil catolic”, sunt la fel de greșit folosite ca descrierile de tipul „copil marxist” sau „copil conservator”, întrucât un copil nu poate fi considerat suficient de matur încât să aibă astfel de opinii despre cosmos și rolul umanității în univers.

    Insa ma intreb, daca fiecare isi dezvolta moralitatea proprie, de ce nu comenteaza ateii cind criminalii sint pedepsiti? Sau daca un hot le fura ceva oare au tupeul sa se duca la politie? Daca moralitatea este relativa, trebuie acceptat ce a facut Hitler, Mao, Stalin sau Ceausescu. Ma indoiesc ca ateii au curajul sa traiasca conform credintei lor.

    Eu nu înțeleg de ce nu s-ar duce la poliție ateii sau de ce nu ar agrea ei pedeapsa criminalilor, din moment ce nu cred în justiție divină. Dacă rugăciunea ar funcționa, 112 ar fi numărul de urgență al bisericii.

    Când vorbești despre aberații precum „credința” ateilor, uiți esențialul: credința nu se bazează pe dovezi logice sau materiale. Din moment ce ateismul nu are o dogmă este dificil să găsim o legătură cauzală între ateism și comportamentul imoral sau predispunerea la comiterea de atrocități. Este adesea mult mai ușor să găsești o cauză ce-și are rădăcinile într-o credință a făptașului. Spre exemplu, afirmația „Stalin a ordonat executarea a mii de oameni pentru că era ateu” este un non sequitur cât se poate de clar. Pe de altă parte, „Stalin a ordonat executarea a mii de oameni datorită credinței că aceștia reprezentau o amenințare la adresa comunismului”, deși irațională și scârboasă, măcar poate trece drept o afirmație ce se bucură de o oarecare consistență internă.

    Stalin și Mao nu au comis atrocități din cauza ateismului lor. Nimic din ceea ce privește ateismul nu duce la genocid și crime împotriva umanităţii. Pe de altă parte, în cazul Inchiziției putem spune că atrocitățile comise au avut loc din cauza doctrinei bisericii și a gândurilor/acțiunilor celor considerați ca fiind eretici. Creștinismul poate fi blamat în această instanță, în timp ce în exemplul de mai sus ateismul nu poate fi condamnat pentru așa ceva. Acțiunile totalitariste au mai multe în comun cu religia decât cu valorile seculare. Câmpurile morții, Gulagul și Holocaustul nu sunt rezultatul unei societăți care a devenit prea atașată de gândirea critică sau care solicita prea multe dovezi. Hitler a fost creștin romano-catolic. Soldații săi purtau emblema cu „Got mitt uns” adică „Dumnezeu e cu noi” .

  5. Pingback: Nu există valori creștine | Umanism Secular

  6. Pingback: Îndoctrinarea religioasă este o formă de abuz psihologic | Umanism Secular

  7. Pingback: Pericolul îndoctrinării religioase în școlile publice | Umanism Secular

  8. Pingback: Preainginerul Daniel | Umanism Secular

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: