Umanism Secular

"Nu susţin doar că religiile sunt variante ale aceluiaşi neadevăr, ci şi că influenţa bisericilor, precum şi efectele credinţei religioase, sunt fără îndoială nocive" – Christopher Hitchens

Moralitatea


O prejudecată des întâlnită în rândul persoanelor religioase este aceea conform căreia fără o entitate supranaturală, oamenii nu ar avea niciun motiv pentru a se purta moral. Acest raționament se bazează pe o premisă greșită, care presupune că oamenii se poartă într-un mod etic numai pentru că le-ar fi frică de repercursiunile pe care comiterea unui act ilegal ar putea să le aibă. Pentru majoritatea teiștilor, religia și dumnezeul propriu le furnizează în totalitate baza pentru modul de înțelegere al moralității și al valorilor morale. Din acest motiv, ei nu pot concepe cum ateii care nu cred în niciun zeu și nu au nicio religie, ar putea avea vreo bază pentru moralitate sau o înțelegere a comportamentului moral. Mulți chiar consideră acesta ca fiind un motiv întemeiat pentru a respinge ateismul, susținând că are ca efect adoptarea unui compotament imoral, neavând o bază pentru moralitate etc.

Majoritatea religioșilor tind astfel să conecteze religia cu moralitatea într-un mod în care una devine de neconceput fără cealaltă: religia adevărată, pură, te face o persoană morală, în timp ce a fi o persoană morală necesită religie adevărată. Niciuna dintre cele două afirmații nu este adevărată, conexiunea dintre religie și moralitate fiind în cel mai bun caz una incidentală.

Comportamentele morale pot deveni atât de bine încastrate într-o anumită cultură, încât ar putea părea că trebuie să fie impuse de către o putere supranaturală, ceea ce ne duce înapoi la presupunerile făcute de teiști. Aceștia susțin că numai existența unor standarde obiective, care sunt necesare pentru a ne supune, oferă o bază sigură pentru moralitate și comportament moral. În fapt, aceasta este doar unul dintre posibilele concepte de moralitate și probabil că nici nu este cel mai bun.

Ideea că religia este necesară pentru un comportament etic sau că ateii nu au motive să fie morali fără Dumnezeu sau religie reprezintă cel mai des întâlnit mit despre ateism și se dovedește a fi contraintuitivă când istoria dezvăluie un număr important de acte imorale comise în numele religiei sau „în numele Domnului”. Câteva exemple ale unui astfel de comportament includ Inchiziția, Cruciadele și recentele crime împotriva unor doctori de avorturi in Statele Unite, comise de fundamentaliști creștini.

5 responses to “Moralitatea

  1. Pingback: Ateismul nu a omorât pe nimeni « Umanism Secular

  2. Pingback: Religia și Sărăcia « Umanism Secular

  3. Pingback: Cum reuşesc ateii să găsească un sens în viata? « Umanism Secular

  4. Pingback: Moralitate Religioasă | Umanism Secular

  5. Pingback: Religia este dăunătoare societății: atitudinea față de femei | Umanism Secular

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: