Umanism Secular

"Nu susţin doar că religiile sunt variante ale aceluiaşi neadevăr, ci şi că influenţa bisericilor, precum şi efectele credinţei religioase, sunt fără îndoială nocive" – Christopher Hitchens

Gândirea critica


Data viitoare când cineva îți va spune ceva ce sună important, pune-ți întrebarea: „este acest lucru cunoscut de către oameni datorită dovezilor?” sau este ceva ce oamenii doar cred datorită tradiției, autorității sau revelației. Și următoarea dată când cineva îti spune că ceva este adevărat, de ce să nu îl întrebi: „ce fel de dovezi există care să ateste asta?” Dacă nu îți poate da un răspuns bun, sper să te gândești foarte bine înainte să crezi ce spune. Întotdeauna trebuie să cerem dovezi. Cunoaștem ceva doar atunci când sunt dovezi pentru acel lucru. Este important să distingem și să îi avertizăm și pe alții în legătură cu diversele moduri de a crede că am ajuns să cunoaștem ceva, cum ar fi:

  • din tradiție: nu spun că poporul meu a crezut întotdeauna X, deci tu ar trebui să crezi X;
  • din autoritate: nu spun niciodată că profesorul nu-știu-care crede X, drept pentru care și tu ar trebui să crezi X; sau preotul tău crede X, deci tu ar trebui să crezi X;
  • din revelație: nu spun că am o convingere interioară conform căreia X este adevărat, drept pentru care tu ar trebui să crezi X;

Singurul motiv pentru care ar trebui să crezi X este pentru că sunt dovezi care să susțină X.

Vezi și:
Motive pentru a crede in Dumnezeu
Revelația personală
Gândirea conspiraționistă

18 responses to “Gândirea critica

  1. miha 2012-04-27 at 16:19

    “am o convingere interioara ca X este adevarat, drept pentru care tu ar trebui sa crezi X”
    -argument irational; de ce ar trebui “sa nu crezi X” daca nu experimentezi tu insuti?

    • Umanism Secular 2012-04-28 at 01:38

      Faptul că tu ai o convingere interioară conform căreia X este adevărat, nu constituie un motiv pentru care eu ar trebui să cred X.

      Experiențele personale sunt folosite de către credincioși în mai toate religiile, precum și de credincioșii în alte aiureli, cum ar fi paranormalul, stafiile și ozn-urile. Experiența personală este tratată ca fiind o formă foarte slabă de dovadă personală, ținând cont că adesea produce concluzii contradicatorii când este tratată cu seriozitate (i.e. creștinii, musulmanii, budiștii și hindușii susțin cu toții că religia lor este cea adevărată). Simplul fapt că adepții religiilor au experiențe adaptate să legitimizeze propriile religii oferă un motiv suficient pentru a fi sceptici la această formă de date. O persoană care trăiește în Africa sub-sahariană, care nu a fost niciodată expusă hinduismului, nu are viziuni ale lui Krisna sau Vishnu și o persoană din Arabia Saudită, care nu a fost niciodată expusă creștinismului, nu are viziuni cu Iisus. Excepțiile sunt plauzibile, dar se bazează pe descrieri vagi ale figurii religioase în cauză.

      Experiențele personale sunt subiective și ca atare, nu pot fi partajate direct. Problema aici este că individul nu poate oferi decât o descriere a viziunii sale. Viziunea în sine nu este disponibilă altora pentru reevaluare. Toți ceilalți trebuie să accepte pur și simplu „pe cuvânt” ceea ce spune că a văzut respectivul individ. Asta poate duce la discuții despre legitimitatea dovezii. Daniel Dennett afirmă că un element cheie al succesului argumentelor din experiența personală este că sunt personale. Se poate inventa o poveste și prezenta ca o dovadă factuală a experienței personale și cineva ar trebui în mod necesar să scoată în evidență că povestitorul acestei experiențe personale fie delirează, fie este mincinos, sau ar trebui să admită povestea ca dovadă. Din moment ce a numi pe cineva mincinos care delirează se consideră a fi o formă nepoliticoasă de adresare, poveștile sunt adesea acceptate ca fiind adevărate.

      În lumina unor noi descoperiri din neuroștiință, V.S. Ramachandran a dezbătut pe lung subiectul epilepsiei lobului temporal, susținând că multe viziuni avute de liderii religioși peste ani s-ar fi putut datora funcției neurologice. Omniprezența experiențelor religioase simulate în timpul crizelor de lob temporal oferă un motiv suficient pentru a fi sceptici cu privință la pretenția că o viziune a lui Iisus ar putea fi cauzată de prezența lui Iisus și nu de o eroare în circuitele creierului.

  2. Pingback: Definitia ateismului « Umanism Secular

  3. Pingback: Motive pentru a crede in Dumnezeu « Umanism Secular

  4. miha 2012-04-28 at 12:39

    privitor la fenomenul ozn m-as abtine. au fost observate inclusiv de piloti militari (astia nu “delireaza” si nu confunda un neidentificat cu planeta venus, cu nori sau cu un stol de ratze.)

    • Umanism Secular 2012-04-28 at 23:06

      Eu nu mă abțin. Studiile arată că, după o investigare mai atentă, majoritatea obiectelor zburătoare neidentificate pot fi identificate ca obiecte sau fenomene (a se vedea studii despre identificarea ozn-urilor). Cele mai comune surse ale raportărilor de ozn-uri includ:

        – obiecte astronomice (stele, planete, meteori, obiecte făcute de om ce reintră în atmosferă, sateliți artificiali și luna);
        – aeronave (publicitare și alte aeronave, lansări de rachete);
        – baloane (meteorologice, baloane mari de cercetare);
        – alte obiecte atmosferice si fenomene (păsări, formațiuni ciudate de nori, zmeie, rachete de semnalizare);
        – fenomene luminoase (mirajuri, Fata Morgana, paraselene, reflectoare);
        – farse.

        OZN nu înseamnă automat extratereștri. Șansele ca viața să existe în univers sunt mari și am fi egocentrici în mod nejustificat dacă am spune că viața pe pământ este unică. Este în același timp extrem de improbabil să ne întâlnim cu „ei”. De asemenea, neidentificat nu înseamnă neidentificabil, așa cum neexplicat nu înseamnă inexplicabil.

        Apologet: Iisus Hristos mi s-a arătat într-o viziune și mi-a confirmat că credința în doctrina bisericii Mele este justificată și adevărată.
        Contra-apologet: cum aș putea eu să fiu sigur că tu ai avut această viziune? Nu e în interesul tău, ca apologet, să îmi spui că este?

        Fiecare caz trebuie investigat în parte (dacă merită), citarea experienței personale fiind rareori suficientă pentru un argument cu adevărat solid și convingător. Și în plus, oricine se poate amăgi, indiferent că este oier sau pilot. Există într-adevăr o probabilitate mai mare să confunzi „neidentificatul” cu alte lucruri dacă ești oier.

        De asemenea, o singură mărturie care se referă la 500 de oameni nu are aceeași valoare ca mărturiile separate ale celor 500 de oameni:
        În urmă S-a arătat deodată la peste cinci sute de fraţi, dintre care cei mai mulţi trăiesc până astăzi, iar unii au şi adormit; (1 Corinteni 15 :6)

    • Te întrebasem în altă postare dacă tu chiar crezi în omulețul invizibil din cer, care te urmărește non-stop? Printre răspunsurile posibile se numără:

        – probabilitate 100%: „știu că există”;
        – probabilitate foarte mare, dar mai mică de 100%: „nu știu sigur, dar cred cu putere în Dumnezeu și îmi trăiesc viața sub presupunerea că este acolo”;
        – mai mare de 50% dar nu foarte mare: „sunt foarte nesigur, dar înclin să cred că Dumnezeu există”;
        – complet imparțial, fix 50%: „existența și non-existență lui Dumnezeu sunt exact echiprobabile”;
        – mai mică de 50% dar nu foarte mică: „nu știu dacă Dumnezeu există, însă înclin să fiu sceptic”;
        – probabilitate foarte mică, dar nu 0: „nu știu sigur, dar cred că Dumnezeu este foarte improbabil și îmi trăiesc viața cu presupunerea că nu este acolo”;
        – „știu că nu există”.
  • miha 2012-04-28 at 13:12

    ps
    Buddha era convins ca omul poate atinge o stare de “iluminare” numita nirvana (credea si in reincarnare), chestia cu experimentarea pe tine insuti este un concept budist la origini (necrestin) sa afirmi categoric ca Buddha a fost disfunctional sau a suferit de epilepsie aduce a insulta (cel putin pentru vreo 300 milioane de adepti). exemplul se poate extinde la toti intemeietorii de religii. deci doar presupunem (nu avem toate datele)

    • Umanism Secular 2012-04-28 at 23:49

      Nu am „afirmat categoric” nimic despre Buddha. Ți-am explicat de ce experiența personală este o dovadă slabă și că viziunile religioase s-ar fi putut datora și altor cauze. Conform lamei lui Occam, este preferabilă explicația cu cele mai puține presupuneri. În ciuda acestor fapte, tu apelezi la majoritate, acuzându-mă că îl fac pe Buddha disfuncțional și epileptic. insultând astfel 350 de milioane de oameni.

      Numeroase grupuri distincte s-au dezvoltat de la moartea lui Buddha, având diverse învățături, percepții filosofice, moduri de celebrare a cultului etc. Buddha respinge noțiunea de creator, iar învățăturile budiste cu privire la „renaștere” diferă de ce crede lumea despre reîncarnare. Făcând însă un calcul simplu, din 2 miliarde de creștinopați și 1,5 miliarde de musulmaniaci, două grupuri care nu pot avea amândouă dreptate în același timp, cel puțin 1.500.000.000 de oameni cad de acord asupra unui lucru absolut greșit. Dacă mergi mai departe, vei descoperi că un număr foarte mare de oameni se poate înșela și chiar se înșeală. Mie nu îmi pasă ce cred teiștii, ci îmi pasă care este adevărul, pentru că acesta este cel mai frumos lucru și ne permite să ducem o viață mai bună.

      Creștinii cred că Iisus este mântuitorul lumii si fiul lui Dumnezeu; evreii și musulmanii nu cred. În mod similar, musulmanii cred în originea divină a Coranului, în timp ce evreii și creștinii nu cred. Există multe exemple ale unor astfel de viziuni contradictorii. Întrucât există sute de religii, unele având mii de secte, cu interpretări contradictorii, probabilitatea ca religia unei anumite persoane să fie adevărată (în timp ce toate celelalte sunt false) este una foarte, foarte mică.

  • miha 2012-05-04 at 13:13

    daca tu crezi in “omuletul invizibil din cer” ;da “cred”! ce definesti tu “stiinta” sau “comunitate stiintifica” nu este decat o secta a “oamenilor de stiinta” ,doar interpretare subiectiva a realitatii prin urmare nu are in mod necesar pretentia de “onestitate” intelectuala.

    • Umanism Secular 2012-05-08 at 01:34

      daca tu crezi in “omuletul invizibil din cer” ;da “cred”!

      Dar în monstrul zburător de spaghete crezi?

      ce definesti tu “stiinta” sau “comunitate stiintifica” nu este decat o secta a “oamenilor de stiinta” ,doar interpretare subiectiva a realitatii prin urmare nu are in mod necesar pretentia de “onestitate” intelectuala.

      Adevărul obiectiv există în lumea reală. Știința încearcă să afle ce este adevărat în lumea reală. Spre exemplu, mișcarea plăcilor tectonice este adevărată, fiind susținută de o canitate enormă de dovezi. Nu înseamnă că în știință există adevăruri valabile veșnic, pentru că uneori apar noi dovezi care schimbă ceea ce credem. Dar există întotdeauna un standard, al dovezilor. Acest standard al dovezilor este obiectiv, universal, se aplică oriunde te-ai născut, oriunde locuiești (un om de știință indian, un om de știință japonez, un om de știință american care se uită la aceleași date vor ajunge la aceeași concluzie). Niciunul dintre aceste lucruri nu este valabil, bineînțeles, pentru credințele religioase.

      Religia transformă o credința netestată într-un adevăr de netăgăduit prin puterea instituțiilor și trecerea timpului. Știința nu furnizează adevărul absolut, știința este un mecanism. Este o metodă prin care oamenii încearcă extinderea cunoștințelor despre natură, este un sistem care testează idei despre univers, observând în ce măsură ele se verifică. Așadar, diferenta între secte, culte, religii etc și știință este că aceasta promovează importanța gândirii raționale și a libertății de gândire, precum și efectele pozitive ale scepticismului.

  • Pingback: Cum reuşesc ateii să găsească un sens în viata? « Umanism Secular

  • Pingback: Paul Kurtz (1925-2012 e.n.) « Umanism Secular

  • Pingback: Christopher Hitchens: un act imposibil de urmat « Umanism Secular

  • Pingback: Pseudoștiința homeopatiei « Umanism Secular

  • Pingback: Prostia ca privilegiu religios « Umanism Secular

  • Pingback: Nu există valori creștine | Umanism Secular

  • Pingback: Ultimul partizan în viată și Biblia sa de oțel – cu Carmen Avram | Umanism Secular

  • Pingback: Motive pentru a crede in Dumnezeu | Umanism Secular

  • Leave a Reply

    Fill in your details below or click an icon to log in:

    WordPress.com Logo

    You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

    Twitter picture

    You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

    Facebook photo

    You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

    Google+ photo

    You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

    Connecting to %s

    %d bloggers like this: