Umanism Secular

"Nu susţin doar că religiile sunt variante ale aceluiaşi neadevăr, ci şi că influenţa bisericilor, precum şi efectele credinţei religioase, sunt fără îndoială nocive" – Christopher Hitchens

Telepatia


Telepatia (din cuvintele grecești τηλε, tele, însemnând „la distanță” și πάθη, pathe sau patheia, însemnând „senzație, percepție, pasiune, supărare, experiență” ) este presupusa transmitere de informație de la o persoană la alta, fără a folosi nici unul din canalele senzoriale cunoscute sau interacțiunea fizică. Termenul a fost inventat în 1882 de către savantul Frederic W. H. Myers, unul din fondatorii Societății pentru Cercetare Psihică și a rămas mai popular decât expresia anterioară, „transferul gândului”.

Comunitatea științifică nu consideră telepatia ca fiind un fenomen real. S-au făcut mai multe studii, menite să detecteze, înțeleagă și să folosească telepatia, dar conform viziunii majoritare printre oamenii de știință, telepatiei îi lipsesc rezultatele repetabile în experimente bine controlate.

Noțiunea de telepatie nu este diferită față de două concepte psihologice: iluzia de inserție/sustragere a gândurilor și simbioza psihologică. Această similitudine ar putea lămuri cum unii oameni au inventat ideea de telepatie. Iluzia de inserție/sustragere a gândurilor este un simptom de psihoză, în special de schizofrenie sau de tulburare schizoafectivă. Pacienții care prezintă acest simptom, cred în mod fals că unele din propriile gânduri nu le aparțin și că alții (oameni, extratereștri, demoni sau îngeri căzuți, agenții de informații conspiraționiste) le pun acele gânduri în minte (inserție de gânduri). Unii pacienți simt cum li se șterg din minte gânduri (sustragere de gânduri). Împreună cu alte simptome de psihoză, iluzia inserției de gânduri poate fi redusă prin medicație antipsihotică.

Pe de altă parte, simbioza psihologică este un concept mai puțin bine stabilit. Este o idee întâlnită în scrierile primilor psihanaliști, cum ar fi Melanie Klein. Ea presupune ca în experiența psihologică timpurie a copilului (în timpul primei copilării), acesta este incapabil să diferențieze între propria minte, pe de o parte și experiența relației cu părinții, pe de altă parte. Această stare de spirit este numită simbioză psihologică. Cu timpul se pierde, însă anumite aspecte ale sale mai pot fi detectate și în funcționarea psihologică a adultului. E posibil ca experiența inserției/sustragerii de gânduri sau amintirile inconștiente ale simbiozei psihologice să fi dus la inventarea noțiunii de „telepatie” și la convingerea că telepatia există. Convingerea psihiatrilor și a psihologilor clinicieni precum și dovezile empirice susțin ideea că oamenii cu tulburare de personalitate schizotipală sunt în special susceptibili la credința în telepatie.

Vezi și:
Pseudoștiință – wikipedia.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: