Umanism Secular

"Nu susţin doar că religiile sunt variante ale aceluiaşi neadevăr, ci şi că influenţa bisericilor, precum şi efectele credinţei religioase, sunt fără îndoială nocive" – Christopher Hitchens

Înmormântarea seculară


Gânditorii liberi consideră că un serviciu memorial ar trebui să celebreze viața, nu moartea. Ar trebui să onoreze persoana care a trăit, nu să fie un instrument de prozelitism pentru dogme dezgustătoare ca cea a păcatului și a mântuirii, cum sunt de obicei funeraliile religioase tipice. Este timpul să ne lipsim de ceremonii trase la indigo, citite de către popi, ce se folosesc de această ocazie pentru a promova religia, în loc să onoreze omul. Gânditorii liberi pot specifica „fără religie” în actele lor, iar familiile de atei pot de asemenea alege să nu aibă ritualuri religioase la înmormântări, comemorări sau morminte.

Am auzit de multe ori povești de groază despre ceea ce se întâmplă atunci când rudele religioase organizează ceremonii bisericoase pentru persoane ce au fost evlavios de nereligioase. Am auzit de rude religioase, care au aruncat biblioteci valoroase pentru libertatea de gândire. Mulți atei doresc să se asigure că ceremoniile funerare proprii și cele pentru membrii familiei și prietenii nereligioși rămân seculare și în acord cu dorința persoanei decedate.

Comemorările pot fi planificate să includă lectură din poeții și scriitorii preferați, muzică favorită, glume/anecdote spuse de către prieteni și familii, fotografii de familie și alte note personale.

Un alt mod de a onora un gânditor liber este prin menționarea organizațiilor și a fundațiilor caritabile seculare unde se pot face donații în memoria celui decedat. Prietenii și rudele care altfel nu s-ar fi gândit să facă asemenea donații, de obicei vor onora cererea și în acest mod preocupările pentru evoluție și gândire liberă vor fi susținute și după moarte.

Mulți gânditori liberi organizează mai degrabă comemorări decât ceremonii funerare. Comemorările au avantajul că oferă familiei îndurerate și prietenilor șansa de a-și reveni din șocul morții subite, de a face pregătirile pentru călătorie, de a-și îndeplini obligațiile și îndatoririle legale înainte de a trebui să planifice partea logistică. Organizarea unei înmormântări sau a unui serviciu memorial este în totalitate o chestiune de alegere personală și a familiei. Serviciile memoriale nu sunt rezervate doar celor care doresc să fie incinerați.

Dacă se alege înmormântarea ce include și îngroparea, evenimentul este planificat în funcție de legile fiecărui stat. Casele de pompe funebre pot ajuta o familie să ia în considerare multitudinea de mici detalii. Există de asemenea societăți de pompe funebre care pot ajuta persoanele să-și planifice din timp detaliile propriilor ceremonii funerare și să cheltuiască mai puțin. Participarea clerului nu este necesară în niciun moment al unei înmormântări sau al unei îngropări.

Ateii se întrebă adesea: Cum m-aș putea asigura că nu voi avea o înmormântare religioasă? Această dorința ar putea fi specificată în documentele finale și încredințată membrilor familiei, unui executor sau poate fi precizată într-un document de sine stătător semnat și ștampilat. Nu vă bazați pe introducerea unei astfel de dispoziții în testament, ce va fi citit cel mai probabil după înmormântare sau incinerare!

Totul se poate face astfel simplu, fără reguli ortodoxe și ritualuri religioase de urmat. Nu e drăguț?

Ați putea prefera să fiți lichefiați – hidroliza alcalină dizolvă corpul prin încalzire într-o cameră ce conține apă și hidroxid de potasiu. Orice preferință aveți, e puțin probabil să se îndeplinească fără instrucțiuni clare. Înmormântarea ecologică Promessa a fost apreciată de către UNESCO și de către Green Organisation pentru beneficiile de mediu ale procedeului. V-ați făcut un testament și le-ați spus prietenilor și familiei ce vă doriți?

Eu am decis ca asemenea lui Christopher Hitchens, să-mi donez corpul științei medicale. De ce să se irosească un corp prin îngropare sau incinerare, când poate fi folosit pentru a-i învăța ceva pe studenții la medicină sau pentru cercetare științifică în beneficiul tuturor? Chiar și morți putem fi de folos. Nu există o modalitate mai bună de a transcede moartea decât ajutându-i pe ceilalți să învețe și să trăiască în continuare. Nu omiteți să luați în considerare posibilitatea de a vă dona corpul și organele după moarte.

Ce metodă ați prefera pentru a vă descotorosi de cadavru?

6 responses to “Înmormântarea seculară

  1. rewolbeltsihw 2014-03-31 at 16:08

    “Nu omiteți să luați în considerare posibilitatea de a vă dona corpul și organele după moarte.”

    Unora jeaba le spui ca tot n-au urechi s-auda. NU POTI DONA ORGANE DUPA MOARTE ! Pentru a le dona, trebuie sa fii in viata! Asa ca va trebui sa fii de acord sa te sfartece cat esti in viata, sa-ti scoata organele, si mai apoi sa-ti decupleze oxigenul…de adio😉 Si se pare ca nu e treba chiar curata, caci atunci cand un om moare in liniste, fata-i oglindeste acea plecare in liniste, pe cand astia sfartecati si jefuiti, raman cu o fata schimonosita, care a pus pe ganduri pe multi dintre cei care au asistat la acest fenomen.

    • Umanism Secular 2014-04-03 at 10:05

      Unora jeaba le spui ca tot n-au urechi s-auda. NU POTI DONA ORGANE DUPA MOARTE ! Pentru a le dona, trebuie sa fii in viata!

      Donarea de organe este donarea de țesut biologic sau un organ al corpului omenesc, de la o persoană în viață sau decedată către o alta care are nevoie de un transplant. Într-adevăr, sunt puțini oameni care mor în circumstanțe ce le-ar putea permite să devină „donatori de organe”. Donarea de organe este de obicei posibilă doar în cazuri în care pacientul de la terapie intensivă moare din cauza încetării ireversibile a oricărei activități electrice cerebrale, în timp ce plamânii si inima le sunt întreținute artificial. Donarea de organe după sistarea circulației era o sursă predominantă de organe înainte de introducerea criteriului cu funcțiile creierului pentru certificarea decesului, în anii ’70. Deși procesul a evoluat de atunci, această practică a reapărut în mai multe țări, odată cu standarde menite să asigure etica procesului.
      https://www.nhmrc.gov.au/_files_nhmrc/publications/attachments/e75.pdf

      Organele donate de către decedați sunt utilizate în 40% din transplanturile de rinichi (în cazul citat, vezi link swedish.org). Rezultatele celor care primesc organele respective sunt excelente, însă timpul de așteptare pentru a primi un transplant de la un donator decedat poate ajunge de la câteva luni la câțiva ani.
      http://www.swedish.org/services/transplant-program/transplant-services/kidney-transplant/kidney-transplant-services/deceased-donor-transplant

      Asa ca va trebui sa fii de acord sa te sfairtece cat esti in viata, sa-ti scoata organele, si mai apoi sa-ti decupleze oxigenul…de adio😉

      Un rinichi donat ce respectă criteriul standard vine de la un donator decedat, sub 60 de ani, menținut artificial, iar persoana în cauză este declarată ca fiind în moarte cerebrală. Moartea cerebrală este definită ca fiind pierderea ireversibilă a funcțiilor creierului în timp ce inima încă mai bate, ținând organe vitale, disponibile pentru transplant. Dacă îți faci probleme de estetică, donarea de organe și țesut nu interferează cu o înmormântare tip coșciug deschis. Corpul donatorului este îmbrăcat la înmormântare și nu sunt semne vizibile de „sfârtecare”. Pentru donarea de os îți inserează o tijă, iar pentru piele, se ia un strat subțire de pe spate. Deci dacă stai pe spate, nu se vede nicio diferență.

      Si se pare ca nu e treba chiar curata, caci atunci cand un om moare in liniste, fata-i oglindeste acea plecare in liniste, pe cand astia sfartecati si jefuiti, raman cu o fata schimonosita, care a pus pe ganduri pe multi dintre cei care au asistat la acest fenomen.

      Expresia facială îți poate spune ceva sau nu (de cele mai multe ori nu, din moment ce la survenirea decesului, mușchii faciali se relaxează și este practic imposibil de a determina cauza decesului în functie de acest aspect). Investigatorii experimentați au fost uluiti de serenitatea mimicii unor victime ce au sfârșit în chinuri groaznice. O moarte prin înjunghiere sau hemoragie poate să implice o expresie relaxată. O supradoză e foarte posibil să implice un zâmbet, iar unele tipuri de otrăviri (stricnina) pot produce convulsii atât de violente, încât spatele se arcuiește, ceea ce duce la schimonosirea mușchilor faciali într-un rânjet sardonic. În realitate, oricum o dai, este neverosimilă posibilitatea de a face asemenea estimări din expresiile faciale, din moment ce aceasta nu este o metodă temeinică de investigare. Când se produce decesul, mușchii se relaxează (în lipsa unui efort menținut). Ai spune că oamenii sunt remarcabil de împăcați, chiar și în urma unui deces violent, mușchii fiind cu atât mai relaxați când cadavrul ajunge la morgă.

  2. Anonymous 2014-04-03 at 16:46

    ‘ce metoda ati prefera pentru a va descotorosi de cadavru?’ pe logica asta,dispretuitoare la adresa fiintei umane, de la nastere pana la moarte orice fiinta vie este ‘un cadavru’ in circulatie🙂 . scoasa din circulatie urez carcasei tale sa fie halita de lupi. sau canibali. de ce nu? moralitatea e relativa dupa cum ai demonstrat in articol. stii si tu..

    • Umanism Secular 2014-04-03 at 18:42

      ‘ce metoda ati prefera pentru a va descotorosi de cadavru?’ pe logica asta,dispretuitoare la adresa fiintei umane, de la nastere pana la moarte orice fiinta vie este ‘un cadavru’ in circulatie🙂 .

      1. Ai comis un non sequitur: concluzia nu reiese din premisă
      2. Nu este nimic disprețuitor la adresa ființei umane în a întreba ce metodă ați prefera pentru descotorosirea de cadavru. Te-a deranjat că am numit cadavrul cadavru? Ai fi preferat leș sau hoit? Mortăciune? Stârv? Descotorosirea de cadavru este practica și procesul ce are de a face cu rămășițele unei ființe umane decedate. Corpul prezintă un risc de salubritate și sănătate publică.

      scoasa din circulatie urez carcasei tale sa fie halita de lupi. sau canibali. de ce nu? moralitatea e relativa dupa cum ai demonstrat in articol. stii si tu..

      Asemenea majorității animalelor, când oamenii mor, corpurile lor încep să se descompună, scoțând un miros urât și atrăgând necrofagi și bacterii saprotrofe. Acestea sunt motivele pentru care trebuie să ne descotorosim curat și eficient de cadavre.

      Nu știu cum ar fi acest lucru insultător la adresa ființei umane. Poate pentru că îmbracă de multe ori haina unor ritualuri dubioase. Altfel nu. Dezgustătoare mi se pare și venerarea cadavrelor sau a bucăților de cadavre, după cum „îi obiceiul” în unele denominații religioase.

      Spre deosebire de acestea, Umanismul Secular nu are o atitudine disprețuitoare față de ființa umană și nu o consideră un recipient (carcasă) corupt, plin de păcat. Umaniștii apreciază viața, fericirea și alegerea personală. Există un sfârșit pentru orice, de la cosmos până la viețile noastre. Valoarea lucrurilor nu stă în supraviețuirea lor eternă. Valoarea lucrurilor stă în durata lor, în proces…

      • No death no desires 2014-04-04 at 05:46

        A permite libertatea de alegere inseamna a avea incredere in capacitatea tuturor de a alege la modul corect-optim. Ce inseamna modul corect-optim? O posibila definitie ar fi: cel care maximizeaza satisfactia la nivel de ansamblu. Aceasta libertate poate fi folosita impotriva celui care o permite de catre cei cu intentii egoiste si/sau criminale. Deci alegerea personala nu se poate permite sau face in orice conditii. Trebuie sa fie permisa doar in cazul in care nu se poate abuza de ea si trebuie sa se faca pe niste criterii corecte. Altfel, riscul este de a crea multa suferinta nenecesara si de cele mai multe ori unor persoane inocente.

      • Umanism Secular 2014-04-07 at 00:01

        Liberatea de a alege descrie autonomia și oportunitatea individului de a selecta între cel putin două opțiuni, fără a fi constâns de factori externi. În economie, liberatea de a alege este libertatea agentului economic de a-și aloca resursele după bunul plac. Lucrurile acestea există și nu sunt noi. E o noțiune largă și trebuie să fim un pic mai preciși. De alegere personală mai vorbim și când discutăm despre campaniile pentru legalizarea avortului. Pentru criminali și dezaxați avem instituții speciale iar egoismul nu intră în aceeași categorie. Nu înțeleg care e problema… Îți recomand să citești despre Regula de Aur, iar dacă vrei să discutăm trebuie să dai un exemplu de caz concret.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: