Umanism Secular

"Nu susţin doar că religiile sunt variante ale aceluiaşi neadevăr, ci şi că influenţa bisericilor, precum şi efectele credinţei religioase, sunt fără îndoială nocive" – Christopher Hitchens

Category Archives: credincios

Petre Țuțea – Muniție pentru Ignoranți

Apologetica creștină este prin definiție o afacere lipsită de onestitate. Oricine o practică se angajează (conștient sau nu) într-o încercare de a răspândi informații false. Scopul de bază al apologeților creștini este să spună tot ce le trece prin cap pentru a susține creștinismul, indiferent dacă ceea ce spun este sau nu adevărat.

Ateii s-au născut, dar s-au născut degeaba.

Țuțea insistă că viața mea nu are niciun sens. Am bănuiala că el definește implicit „sensul” prin prisma propriei preconcepții, utilizând raționamentul circular. Negarea faptului că viața are sens pentru atei este o dovadă de aroganță. A gândi că viața cuiva este importantă doar atunci când se agață de ceva care eludează legile fizicii este cel puțin bizar. Ba mai mult, este monstruos de egocentric a gândi că propria viață are o importanță atât de transcendentă, încât ego-ul ar trebui să depășească viața planetelor, stelelor sau galaxiilor.

Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri.

Premisa implicită și nedemonstrată a pasajului de mai sus este la fel de dubioasă. De ce credința în existența unei ființe supranaturale ar trebui să dea mai mult sens vieții ființei umane? Din moment ce știm că viața este trecătoare, ar trebui să ne străduim să trăim toate experiențele semnificative de care suntem în stare, în intervalul scurt pe care îl avem la dispoziție. Mesajul pe care ar trebui să ni-l transmită cunoașterea pe care o avem despre propria mortalitate e că numărul de zile, ore și minute al fiecărei persoane este limitat. Prin urmare, ar trebui să ne străduim să dăm un sens fiecăruia dintre aceste minute, ore și zile, ar trebui să ne străduim să le umplem cu înțelegere și dobândire de înțelepciune, prin compasiune pentru cei mai puțin norocoși, cu dragoste pentru prieteni și familie, cu o muncă bine făcută, cu luptă împotriva răului și a obscurantismului.

Martin Luther King, Jr. ne-a învățat să apreciem oamenii nu după culoarea pielii și preferința pentru un anume zeu, ci după caracter. Cu toate acestea, mulți apologeți creștini nu judecă oamenii după caracter, ci după culoarea credinței religioase. Dacă aveți un alt parcurs biografic și felul în care vă raportați la religie nu este în acord cu cel al fundamentaliștilor, pentru acest motiv singular veți fi declarați drept lipsiți de caracter. Apologeții promovează prejudecata religioasă nesănătoasă (și lipsită de etică) a ostilității chiar și față de persoanele care au o înțelegere mai vastă asupra problemei.

Am devenit un gânditor creştin când mi-am dat seama că fără revelaţie, fără asistenţă divină, nu pot şti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici dacă are vreun sens sau nu, nici dacă eu am vreun sens sau nu. Nu pot şti de unul singur, când mi-am dat seama că fără Dumnezeu nu poţi cunoaşte sensul existenţei umane şi universale.

Din nou, problema lipsei de sens în absența unor credințe netestate. O dată sau de două ori pe lună, mă implic în dezbateri publice cu cei a căror nevoie imperioasă este de a atrage și de a câștiga aprobarea ființelor supranaturale. Deseori, atunci când îmi exprim părerea că nu există nicio dimensiune supranaturală și mai ales una care să fie doar sau în mod special accesibilă pentru teiștii religioși și că lumea naturală este suficient de minunată, miraculoasă chiar, atrag priviri compătimitoare și întrebări anxioase.

Sunt întrebat cum în acest caz pot găsi un sens și un scop în viață. Cum poate un „materialist”, care nu crede în viața de după moarte, să decidă ce este important? În funcție de dispoziție, uneori mă abțin de la a sublinia cât de flagrant insultătoare și condescendente sunt astfel de întrebări. Sunt pe picior de egalitate cu întrebarea la fel de subtilă: Dacă nu crezi în zeul nostru, ce te oprește să furi, să minți, să violezi, să ucizi după bunul plac?

O viață care presupune măcar un strop de prietenie, iubire, ironie, umor, paternitate, literatură, muzică și oportunitatea de a lua parte la bătăliile pentru eliberarea celorlalți nu poate fi numită „lipsită de sens”, decât în cazul în care persoana ce o trăiește este și un existențialist care a decis să și-o eticheteze astfel. E posibil ca toată existența să fie o farsă absurdă, dar nu e posibil să-ți trăiești viața de zi cu zi, ca și cum ar fi așa. În timp ce lipsa de sens și utilitatea ar trebui definite, ideea că viața umană trebuie irosită cu expieri vinovate, înspăimântătoare, egocentrice ale unor non-entități supranaturale este pur și simplu absurdă și respingătoare.

Ateii și materialiștii ne deosebesc de animale prin faptul că nu avem coadă.

Ființele umane (atei și teiști deopotrivă) se disting de alte primate prin locomoția bipedă și în mod special prin neocortexul mai dezvoltat, cortexul prefrontal și lobii temporali, ce ne permit nivele crescute de raționament abstract, limbaj, rezolvarea problemelor și cultură prin deprinderi sociale. Am observat adesea greșeala de a contrasta materialismul (ca preocupare cu obiectele și conforturile materiale) cu superstițiile religioase. Dacă ateii nu au o religie anume sau credințe netestate, înseamnă că tot ce le rămâne este confortul material. În realitate, un astfel de materialism poate fi de asemenea contrastat cu valorile culturale și intelectuale. Este loc destul pentru un ateu să aibă interese care nu sunt materiale, fără să aibă nevoie de religie sau teism sau credințe bizare în general.

De asemenea, este important să evidențiem că materialismul nu trebuie demis fără recurs. Nu este greu să argumentăm împotriva unei preocupări cu bunurile materiale și confortul care ne deconectează de la valorile culturale și intelectuale, dar nici nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de ideea conform căreia confortul material nu are absolut nicio valoare și trebuie demis întru totul. Suntem ființe fizice și materiale, până la urmă și asta înseamnă ca astfel de conforturi materiale sunt parte din viețile noastre. Dacă le respingem complet, respingem parte din ce este bun din viață. Ceea ce trebuie să facem, este să ajungem la un fel de consens rezonabil între bunurile materiale și valorile intelectuale sau culturale. Nu avem nevoie însă de zei sau religii care să ne ajute să atingem un astfel de consens.

În spiritul discursului virulent al lui Petre Tuțea, putem spune că ateii și materialiștii ne deosebesc de animale prin faptul că nu avem coadă, în aceeași măsură în care teiștii religioși ne deosebesc de bolnavii psihici prin faptul că avem temple și biserici în locul spitalelor de nebuni. Însă nu așa se argumentează corect o poziție.

Țuțea dezamăgește prin inconsistențe logice și teribilism de limbaj și idei. Erorile de argumentare prin care își glorifică zeul preferat se împletesc diafan cu atacuri la persoană („iar ca ateu, ăsta moare ca un dihor”). Logoreea sa mistico-intelectuală poate impresiona doar neuronul hipnotizat al unui creștin cu pretenții de erudiție sau spiritul combativ al unui religios aflat în criză de argumente solide.

De aceea trebuie să realizăm că la 23 de ani de la moartea exaltatului eseist, deși foarte târziu, ar fi cazul să renunțăm la infantilisme și tactici mișelești, în favoarea unui discurs coerent și rațional, mult mai benefic societății umane.

Vezi și:
Cum reuşesc ateii să găsească un sens în viață?

Ultimul partizan în viată și Biblia sa de oțel – cu Carmen Avram

Nu este prima oară când scriu despre televiziunea de știri „de la noi”. Printre recentele emisiuni de maximă audiență ale celui mai bun post de știri din România, Antena 3, se numără și o reiterare a eternei povești cu „biblia din buzunar, care oprește glonțul, salvând viața soldatului”.

După cum era descris în promo, pe un ton afectat, protagonistul poveștii „a luptat ani în șir împotriva sistemului și batalioane de comuniști au fost trimise după el să-l lichideze. De 7 ori a stat în fața morții și de 7 ori a fost salvat…” Nu de Zâna Măseluță, nu de Marele Pârș, ci de inconfundabilul Dumnezeu. Mă intrigă faptul că ultimul partizan a spus „Dumnezeu” și nu zei sau spirite sau jini sau nimfe. Ci Dumnezeu cu „D” mare, ceea ce presupune o religie monoteistă, foarte probabil o religie iudeo-creștină care implică un sistem de credințe. Deci, logic, orice eveniment este direct sau indirect o acțiune a lui Dumnezeu. Ce dovezi mai vreți? Într-una dintre cele șapte dăți i s-a blocat pistolul killer-ului comunist. Cine i-a blocat pistolul? Singura explicație plauzibilă la o întrebare pusă prost este zeul local, evident. Întrebarea corectă ar fi fost „de ce i s-a blocat?”. Însă răspunsul la întrebarea rațională nu ar fi fost nici pe departe la fel de interesant pentru telespectatorii Antenei 3.

Promo-ul nu se termină înainte ca publicul dezinformat să primească prețioasa informație conform căreia credința ultimului partizan este „mai puternică decât o armată întreagă”. Nu știu dacă credința sa este mai puternică decât o armată, dar este cu siguranță mai puternică decât dovezile faptice. De asemenea, utilizarea cifrei magice șapte, conform gândirii conspiraționiste, nu are cum să fie doar o pură întâmplare. 🙂

Dacă ești un fan al emisiunii „Distrugătorii de mituri” de pe canalul Discovery, atunci știi cum plauzibilitatea unui astfel de mit poate fi testată și eventual infirmată empiric. Hyneman și Savage au testat în episodul 16 veridicitatea unei astfel de ipoteze, concluzionând că un volum de 400 de pagini copertat ar putea opri un glonț tras cu o pușcă având calibrul 22, în funcție de distanța dintre țintă și armă, dar orice altceva mai puternic ar străpunge ținta. Experimentul nu a luat în considerare, bineînțeles, proprietățile miraculoase pe care Sfânta Scriptură pretind unii că le are. N-ar fi o problemă, pentru că am putea de asemenea testa empiric dacă SS oprește gloanțe de diferite calibre și din diverse materiale, deși în loc de preoți aș propune utilizarea manechinelor balistice. Just to be safe…

Woody Allen glumea la un moment dat spunând: „Cu ani în urmă, mama mi-a dat un glonț… un glonț, pe care l-am pus în buzunarul de la piept. Doi ani mai târziu, în timp ce mergeam pe stradă, un evanghelist a aruncat o Biblie pe fereastra unui hotel, lovindu-mă în piept. Biblia mi-ar fi străpuns inima, dacă nu m-ar fi salvat glonțul!”

Și tot pe tema diverselor obiecte mitologice opritoare de gloanțe în legendele urbane (cărți de joc, biblii și brichete Zippo), incomparabilul Stephen Fry ne povestește cum nu s-a născut pentru că tabachera bunicului său, pe care acesta o ținea în buzunarul tunicii în timpul unei bătălii, a eșuat în a opri glonțul unui lunetist german, care țintise de fapt către tâmplă. Ar fi fost cu totul altceva dacă bunicul său ar fi purtat tabachera la tâmplă… Sau dacă ar fi avut o biblie din oțel prinsă de cap, aș adăuga eu.

Vezi și:
Gândirea Critică

Mocanu Cătălin Cristi: Potopul Ortodox

A trecut un an de când am cunoscut pe youtube un prolific troll religios, susținător al greșelilor de gândire, expert în ocolirea problemelor de logică și crucișător al „Singurei Credințe Adevărate”, creștinismul ortodox răsăritean. De atunci, numărul său de followeri a urcat la 3000 cu 1300 de videoclipuri. Numele marelui maestru în false corelații este Cristi Cătălin Mocanu și se perfecționează în arta contradicțiilor și a exprimărilor imprecise studiind teologie (ortodoxă) la Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Acest mic Găitănaru în devenire susține că se află în posesia unor dovezi „clare” pentru istoricitatea anumitor iterații ale unor mituri religioase, printre care și una dintre diversele întruchipări ale mitului potopului: cea din Geneză. Să vedem atunci care sunt dovezile și cât de clare sunt ele.

Mocanu Cătălin Cristi: Un document non-crestin contemporan cu Iisus este chiar midraschinurile evreiesti, dar ma bucur ca voi ateii nu pre vorbiti de asta, si de faptul ca in anul 70 au fost distruse orase intregi si arse aproape toate documentele evreiesti, printre care si alea despre Iisus, si sa nu uitam ca distrugerea Ierusalimului a fost prezisa de El

Ce spui tu este că doar pentru că există posibilitatea să fi fost și alte dovezi biblice în biblioteca din Alexandria, sau în templul din Ierusalim, este suficient. Ai putea la fel de bine să spui că există dovezi biblice îngropate sub Sahara, pe care doar că nu le-am găsit încă. Asta nu ar trebui să fie de ajuns pentru nimeni. În cele din urmă, dacă a existat într-adevăr un asemenea personaj în perioada respectivă sau nu, este irelevant pentru problema existenței unui zeu. Lipsa dovezilor nu este o dovadă.

MCC: exista dovezi NON-crestine, si arheologice, care sa confirme ca Hristos a existat. Unul din documentele despre care putini vorbesc este Shanhedrinul evreiesc, apoi midraschinurile evreiesti . Atrag atentia ca motivul pentru care sunt atat de putine documente in legatura cu Iisus, consta in profetia pe care chiar El a facut-o ca Ierusalimul va fi ras pe de fata pamantului

Nu avem dovezi ferme că Iisus din Nazaret ar fi existat. Cele patru evanghelii nu cad de acord asupra vreunui aspect important al vieții sale (data, locul nașterii, paternitatea etc). Discrepanțele sunt majore. Profetul Mahomed putem spune că este un personaj istoric, însă asta nu conferă veridicitate ideii că i-ar fi dictat un arhanghel Coranul. „Midraschinurile” este un cuvânt inventat de către tine, caută-l pe sfântul google să te convingi.

MCC: Fac o precizare importanta si multumesc in acest sens ca mi-ai atras atentia, nu exista midraschin, nici nu stiu cum vine echivalentul in romana din engleza, a se cerceta : Jesus Christ in the Talmud, Midrash, and the Zohar |! Cred ca trebuia sa spun Midrash, acolo evreii spun ca Maica Domnului a fost violata de un roman pe nume Panteras, asta ne intareste si mai mult ideea ca ea era Fecioara, si ca evreii isi bateau joc de Fecioria ei. Dar nu ma intereseaza asta ci ca e o sursa non crestina. De unde avea sa stie Iisus ca in anul 70 avea sa fie distrus Templul ? nici evreii nu aveau de unde sti ! un alt document ca Iisus a fost o persoana reala si nu un cal verde pe perete sau o zana, este sanhedrinul, un document care pastreaza toate procesele de judecata, incepand cu perioada in care a trait Moise pana la Iosif Flavius, si din care si acest istoric evreu s-a inspirat, dar na pe el nu il acceptati

Matei 24:2, Marcu 13:2, Luca 19:44, Luca 21:6. Unii ar spune că „profeția” nu s-a împlinit, căci „Zidul Plângerii” stă încă în picioare, dar când spui că a fost scrisă înainte de 70 ai o problemă: datarea evangheliilor este incertă (Marcu 68–73, Matei 70-100, Luca 80-100). Și chiar dacă acceptăm așa-zisa profeție, zeii maiași (și din alte religii) au prezis cu acuratețe diverse evenimente, deci mergând pe același principiu și aceștia trebuie să fie adevărați.

De asemenea, Sanhedrinul a fost un tribunal și o adunare de judecători, nu un document, iar Midrașul este o metodă folosită în interpretarea textelor biblice, care merge dincolo de o simplă distilare a învățăturilor religioase, legale sau morale, umplând golurile din narațiunea biblică referitoare la evenimente și personalități insuficient descrise. Printre caracteristicile sale: lipsa de referințe sau date istorice, preferința pentru limbajul figurativ și ambiguitate, dezbaterile nu sunt finalizate și uneori argumentele sunt inventate, povestiri care s-au întîmplat în vis sau într-o viziune profetică și nu au avut loc în lumea reală.

Cât despre Testimonium Flavianum, consensul academic spune că posibilele relatări originale au fost supuse interpolărilor creștine, natura și măsura redactării creștine fiind în continuare neclară. Consider că toată această dezbatere interminabilă despre istoricitatea personajului Iisus este în mare parte un red herring. Spune-mi ce dovezi ai pentru potopul biblic.

MCC: dovada ca a existat Potop ? poi este, insa nu a fost unul Global, spre exemplu a se vedea cum s-a format Marea Neagra Ipoteza potopului pontic ! sunt multe ipoteze, iar descoperiri arheologice ar fi si in acest sens, sigilii si altele, daca doresti le pot aduce aici in atentia tuturor …

Se crede că în preistorie s-au întâmplat câteva mari inundații, inclusiv inundarea bazinului mediteraneean, care a dus la formarea Mării Mediterane și a stâmtorii Bosfor, ceea ce a avut ca efect creșterea de 3 ori a suprafeței Mării Negre și inundarea unor zone de țărm locuite, ale căror vestigii se mai pot vedea și astăzi. Astfel de evenimente ar fi putut sta la originea legendelor despre potop, care au împânzit cultura din orientul mijlociu, ajungând chiar până în zonele nordice ale Scandinaviei (ale căror mituri ar putea să includă de asemenea folclor din perioada glaciațiunilor). A spune că „există ipoteze, sigilii și altele” nu este suficient pentru pretenția emisă de tine. Până la urmă, care este ipoteza pe care mergi?

MCC: Povestea despre Potop, este fix ce au inteles oamenii acelor vremuri despre Dumnezeu, insa nu realitatea ultima. Cand cineva va trece printr-un moment de cataclism, va relata lucrurile mult mai dramatic decat au fost: gen ca potopul a acoperit tot pamantul, el nu a acoperit tot pamantul, ci asa i s-a parut celui ce a scris cartea, totul a fost vazut si rellatat din ceea ce a vazut un fiu de a lui Noe.

Teologii „sofisticați”, care îndeamnă la o citire non literală a bibliei, se pun mereu într-o postură dificilă. Dacă biblia nu trebuie citită ca pe o mărturie literală adevărată, atunci cum știm ce părți sunt adevărate și care dintre acestea sunt ficțiune sau metaforice? Îți atrag atenția că unele părți ale bibliei sunt nenegociabile.

MCC: tin sa amintesc ca exista si MORMATUL lui Noe, in Azerbaijan in regiunea autonoma Nakhchivan

Un mormânt a lui Noe conform Islamului: în Nakhichevan, enclavă azerbaijană din vestul Armeniei, cel numit de tine; alt mormânt al lui Noe conform Shia Islam: moscheea Imam Ali din Najaf, Irak. Alte locuri pentru mormântul lui Noe: Cizre – Turcia, Karak Nuh – Liban (vezi Sfânta Wikipedia pentru mormintele diverselor personaje biblice, dar ține cont că locațiile respective nu se bazează pe dovezi faptice, fiind mai mult atribuite prin tradiții orale, texte biblice șamd).

Oricum ai ales prost, pentru că e cât se poate de clar că te înseli. Motivul este simplu. Vezi structura triunghiulară a deschiderii din față? Aceasta este dovada CLARĂ că vorbim despre mormântul lui Pitagora. Dată fiind această dovadă definitorie, reiese că e imposibil ca acela să fie mormântul lui Noe. Caz rezolvat! Sau aș putea posta o poză cu un mormânt susținând că este mormântul în care a fost îngropat James Bond. Nu ai produs vreo referință care să susțină un argument plauzibil că respectiva construcție ar fi „mormântul lui Noe”. Și chiar dacă s-ar dovedi că e al unui băiat pe nume Noe, oricum nu ar avea vreo relevanță pentru istoricitatea poveștii cu omul care a trăit 600 de ani, a construit o arcă mult mai mică decât Titanicul, pe care a strâns 17.400 de păsări, 12000 de reptile, 9000 de mamifere, 5000 de amfibieni, 2000000 de insecte și a repopulat lumea prin incest… Alte dovezi?

MCC Nota arheologica despre potop: Depunerile diluviene de la Ur. Aici a avut loc o expeditie comuna a Universitatii Museum din Pensylvania si British Museum , au descoperit langa baza movilelor de aici dedesubptul a catorva straturi ce atestau prezenta umana, o albie mare de lut solid depus de apa, de 2,5- 3 metri, fara nici un amestec de urme umane, aflandu-se totusi deasupra ruinelor unui alt oras ce era ingropat dedesubt. Depunerile Diluviene de la Fara: caminul lui Noe babilonianul, aflat cam la jumatatea drumului dintre Babilon si Ur … etc.

Max Mallowan a găsit depuneri la Fara (vechiul Shuruppak), despre care a afirmat că sunt „adevăratele” dovezi ale Potopului, contestând-le pe cele anterioare. Totuși, în prezent majoritatea experților contestă ca „inundațiile din Ur, Kish sau chiar Fara ar putea fi sursa de inspirație a poveștilor mesopotamiene despre Potop” și preferă să le considere doar dovezi pentru riscul endemic reprezentat de inundații în câmpia aluvionară din sudul Mesopotamiei.

MCC totusi ca sa lamuresc inca ceva important, in Biblie se face referire la niste cetati anume, si de aici vine indeea clara ca Potopul nu a fost la scara planetara. Cand face referire la tot omul, la fel de bine se poate referi doar la acele cetati. Pot chiar sa enumar si cetatile orase ante-diluviene.

Ai lămurit-o crunt. Se face referire la cetăți, de aici ideea CLARĂ că Potopul bla bla bla. Nu poți baza o dovadă pe un non sequitur. La fel de bine poți să spui: „faptul că egiptenii au făcut atâtea escavații pentru a construi piramidele ne arată că erau și foarte buni paleontologi.” Datul cu părerea nu se cheamă știință, ci teologie.

Nu există niciun indiciu în pasajul despre Potop din Biblie care să sugereze că este vorba despre o metaforă sau despre un eveniment local. Motivul pentru care creștinii moderați folosesc astfel de argumente este că își dau seama că nu există dovezi concrete care să susțină povestea biblică și atunci, pentru a menține cu orice preț că creștinismul este adevărat (no matter what), încearcă să raționalizeze variantă originală de inspirație „divină” într-o formă diluată, pentru a-l face să fie „adevărat”.

sunt multe de spus pe tema potopului, chiar foarte multe, insa am mai spus-o si o mai repet, ateismul de la noi din Romania nu are specificul lui atunci cand combate pe crestinul ortodox, trebuie sa nu ne mai combata ca si cum am fi neo-protestanti. Avem conceptii cu totul aparte legate de aceste subiecte, iar raspunsurile le gasim in VT

Ateismul este absența credinței în existența zeilor, așa cum teismul este credința în existența unuia sau a mai multor zei. Când vorbești despre specificul ateismului dai dovadă de ignoranță crasă ori dezinformare, pentru că așa ceva nu există. Simpla lipsă a credinței în existența zeilor nu va inspira o persoană să critice religia, credințele religioase sau teismul.

Înțeleg că te pasionează mult inundațiile, dar interpretările tale pentru varianta mitului potopului în creștinism și „dovezile” (aștept să treci la fosile) invocate până acum nu au fost cine știe ce. Și oricum, dacă Doamne-Doamne cel creștin ortodox răsăritean voia să omoare oamenii, putea să le oprească inimile – atacuri de cord magice – sau o pestă. Când ajungem la partea cu omulețul invizibil din cer, care urmărește tot ce faci, în fiecare minut al fiecărei zile?

MCC Dumnezeul Meu depaseste contradictiile, Este si Nu este in acelasi timp !

Frate MistAnchorite, ești Neinstruit. Dar nu neapărat pentru că nu știi când se folosesc majusculele… ci în general. Lipsa ta de cunoaștere facilitează idei de genul „mărul cade din copac – ergo dumnezeu”. Dacă vrei ca lumea să privească afirmația asta altfel decât ca pe o altă elucubrație religioasă ar trebui să produci dovezi și să poți explica ceea ce debitezi, numai că nu te grăbești deloc să îți susții afirmațiile. Din moment ce eviți cu spor niște standarde ale rațiunii si logicii, nu este posibilă o conversație reală. Oricine respinge aceste standarde ar putea la fel de bine să elucubreze afirmații la întâmplare într-o limbă străină și ar avea aceeași valoare ceea ce spune.

Această discuție nu este altceva decât un exercițiu al futilității dacă, bineînțeles, cineva nu sesizează ironia de a încerca să stabilească data exactă a unui eveniment fictiv, ceea ce e ca și când ai încerca să ghicești vârsta lui Superman prin stabilirea exacta a datei sale de naștere, nesesizând irelevanța unui astfel de acțiuni.



https://www.youtube.com/user/TheMistAnchorite

https://www.facebook.com/mocanu.c.cristi

Nu există valori creștine

Auziți des probabil despre importanța păstrării așa-ziselor valori creștine, precum și despre însemnătatea prețuirii „moștenirii creștine”, mai ales acum când societatea modernă se îndepărtează de acestea. Chiar asta facem și pe bună dreptate!

Într-o ediție din 2011 a Free Inquiry, Philip Appleman ne reamintește că „religia pândește asupra istoriei umane, afundată până la genunchi în sângele nevinovaților, încleștându-și mâinile în imnuri de laudă pentru a preaslăvi un Dumnezeu aprobator”.

Thomas Jefferson nota că „milioane de bărbați nevinovați, femei și copii, de la introducerea creștinismului, au fost arși, torturați, amendați, întemnițați”. A observat de asemenea că „filosofia creștină” este „cel mai pervers sistem din câte ne-au fost date să cunoaștem”.

Într-o scrisoare datată 11 aprilie 1823, Jefferson îi adresa lui John Adams următoarele: „Va veni ziua în care nașterea mistică a lui Isus, având Ființa Supremă ca tată, din pântecele unei virgine, va fi așezată alături de povestea nașterii Minervei din creierul lui Jupiter.”

Bertrand Russell scria în eseul său din 1927 intitulat „De ce nu sunt creștin” (Why I Am Not a Christian): „Ni se spune adesea că este foarte greșit să atacăm religia, deoarece religia îi face pe oameni virtuoşi. Așa mi s-a spus; nu am observat acest lucru.”

Unul dintre argumentele folosite adesea de către cei ce susțin îndoctrinarea religioasă din clasele primare, este acela că suntem o societate întemeiată pe valori creștine™ și de aceea, argumentează ei, este important ca elevii claselor primare să deprindă aceste valori pentru a deveni cetățeni morali. Mergând pe principiul acesta, nu cred că ne-ar fi greu să aflăm cum se numește religia mărturisitorilor de crime români și dacă sunt majoritari în cadrul populației închisorilor noastre, însă cu siguranță ar fi interesant de știut.

Religia și în particular creștinismul, au o lungă tradiție de a deturna valori comune umane și trăsături și de a le reîmpacheta ca fiind parte integrantă și invenție autentică a respectivului cult. A nu omorî și a nu fura nu sunt valori ce aparțin exclusiv creștinismului. Creștinii susțin din ignoranță că valorile societății în care trăim sunt marcă înregistrată a creștinismului. Este o practică foarte răspândită în monoteism și după cum sigur ați observat, toate religiile (inclusiv Islamul, cu a sa cărticică sfântă, Coranul), susțin că sunt purtătoarele adevărului absolut.

Căutând „valori creștine” pe duckduckgo, ixquick, google sau alt motor de căutare, găsesc rezultate cum ar fi:
– adularea lui Dumnezeu:
Matei 22:37 „Iubește-L pe Domnul, Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta!”
– legământul căsniciei:
Matei 19:6 şi Marcu 10:9 „Așadar, ceea ce a unit Dumnezeu, omul sa nu despartă.”
– renunțarea la bunurile lumești:
Luca 12: 33- 34 „Vindeţi averile voastre şi daţi milostenie; faceţi-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuţinată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică. Căci unde este comoara voastră, acolo este inima voastră.”
Matei 19:21 „Dacă vrei să fii desăvârşit”, i-a zis Isus, „du-te de vinde ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino, şi urmează-Mă.”
– iubirea necondiționată:
Matei 5:44 „Eu zic vouă: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blesteamă, … ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc.”

Cam acesta ar fi mesajul Woodstock hippie din cele 27 de cărți scrise în perioade diferite de către diverși autori, lansate sub forma antologiei Nu Foarte Noului Testament. Dacă nu pe aceste hituri, atunci care sunt acele valori pe care se presupune că ar fi clădită societatea noastră. Căutând în continuare pe preaputernicul și omniprezentul google, am găsit următoarele:
Obiective de atins potrivit valorilor crestine
1. Susținerea ideii de a deschide sesiunile de lucru ale parlamentului cu o rugăciune
2. Promovarea în educație a valorilor creștine/familiei tradiționale
3. Susținerea alocării de fonduri în mod egal pentru școlile de stat și cele creștine
4. Încurajarea părinților de a alege școli creștine
5. Protejarea oamenilor vulnerabili? Interzicerea eutanasiei
6. Protejarea vieții, salvarea copiilor? Interzicerea avortului
7. Susținerea integrității sexuale, opoziția în general față de homosexuali
8. Copiii au nevoie de o mama și de un tata? Respingerea adopțiilor de către homosexuali
9. Sprijinirea căsătoriei? Respingerea căsătoriilor și a recunoașterii oficiale a relațiilor dintre persoanele de același sex
10. Abrogarea legilor prin care se înlocuiesc orele de religie cu ore de educație etică seculară
11. Protejarea libertății de exprimare? Respingerea legilor prin care s-ar putea interzice calomnierea homosexualilor

Stați puțin. Acestea sunt valorile creștine pe care ne-am întemeiat societatea? Arată mai mult ca o listă de cumpărături a celor care fac lobby pentru creștinism, bigoți și înguști la minte. Care anume sunt valorile creștine din educație? Dacă ar fi fost vorba despre a învăța copiii să gândească pentru ei înșiși, atunci aș fi fost prima persoană care să militeze pentru aceste valori. Dar oamenii care știu să gândească critic și care analizează dovezile nu se califică drept buni „credincioși”, iar creștinii cunosc acest lucru. Iată o altă listă a valorilor creștine, hărăzită mie de către bunul google:

Reverență, înțelepciune, umilință, anduranță, servitudine, compasiune, încredere, pace, iertare, prietenie, justiție, speranță

Acestea sunt valorile și atributele care permit oamenilor să conviețuiască și care îi ajută să își îmbunătățească viețile și le oferă siguranță. Sunt instrucțiunile generice, adoptate și învățate de-a lungul secolelor, nefiind nimic inerent creștin, islamic sau budist în legătură cu ele. Am convingerea că exista prietenie și reverență în Sumeria, iertare în Babilonia, umilință în Egipt și fidelitate în căsnicie în Grecia, înainte de presupusa apariție a fiului zeului creștin într-un deșert din Orientul Mijlociu. Nu vă lăsați păcăliți de către încercările religiilor de a deturna idei comune și principii care servesc oamenilor de mii de ani și de a le reîmpacheta ca valori ce susțin ei că sunt piloni și invenții ale unei anumite credințe.

Aș argumenta nu numai că nu există niște „valori creștine” generice, dar noi oamenii secolului 21 avem nevoie de un cadru moral mai tolerant, mai deschis și mai bun decât cel al păstorilor, superior pseudoînțelepciunilor din epoca bronzului și regulilor societăților tribale. Sclavia, mutilarea genitală și uciderea oricui, de la copii până la „necredincioși” și falși profeți, sunt toate conținute în biblia creștină, însă nu acestea sunt părțile folosite de către prozeliți pentru a-i coopta pe copii în creștinism, astfel de aspecte fiind omise din motive strategice.

Ceea ce lipsește din cărțile sfinte ale diverselor religii și totodată ceea ce dovedește cât de puțin potrivite sunt aceste cărți pentru predarea moralității și a eticii în această epocă, este umanismul, care merge mai departe de conceptele „noi-împotiva-lor”, care privește dincolo de afilierile tribale sau religioase. Avem nevoie de predarea unor valori care consideră ca fiind natural și corect să nu discriminăm împotriva unei persoane în funcție de culoarea pielii, gen, religie sau orientare sexuală. Avem nevoie de o moralitate care nu se bazează pe amenințarea arderii veșnice în iad pentru a fi urmată și respectată. Cărțile sfinte ale religiilor monoteiste nu reușesc să se ridice la nivelul predării acestor importante valori de viată; niciodată nu au reușit să o facă.

Dacă avem o moștenire creștină, trebuie să ne îndepărtăm de ea. Există alternative mult mai umane, cu valori superioare celor iudeo-creștine. Umanismul secular, descris elocvent de către Paul Kurtz în diverele sale lucrări, este fără îndoială o alternativă viabilă. După cum bine spunea Hitch, „Don’t keep the faith!” sau în română – nu păstrați credința!

A se vedea și:
Umanismul Secular
Sunteți umanist secular?
Thomas Jefferson și religia
Ateism, Moralitate și Religie
Valorile Europei = valorile crestinismului?
Religia – denigrarea speciei umane

Gandirea conspirationista

Principala strategie a teoreticianului conspiraționist constă în a emite o pretenție pentru dovezi cu un nivel arbitrar de certitudine (însemnând că orice dovezi ar fi disponibile, aceastea nu sunt niciodată de ajuns) și de a declara apoi că eșecul în a le atinge cerințele arbitrare dovedește că teoria lor alternativă a conspirației câștigă în mod implicit. Vă sună familiar? Este aceeași strategie folosită de negatori precum creaționiștii.

Adepții teoriilor conspiraționiste fac presupuneri naive cu privire la ce s-ar fi întâmplat, ca după aceea să poată vâna în mod anormal orice nu se potrivește cu presupunerile respective. Putem observa această metodă la cei ce consideră că știu cum ar fi trebuit să arate distrugerile făcute de avionul comercial ce a lovit Pentagonul pe 11 septembrie. În mod similar, unii teiști susțin că evoluția (sau vreun aspect al său) nu ar fi putut avea loc. Biologii arată că evoluția s-ar fi putut întâmpla, credincioșii răspunzând că asta nu dovedește cum că s-ar fi și întâmplat. Nici adepții gândirii conspiraționiste, nici creaționiștii nu înțeleg că a dovedi plauzibilitatea contracarează argumentele pentru imposibilitate.

Credința în conspirații nu este o formă de scepticism. Logica riguroasă și metodele empirice trebuie aplicate pentru a ne ajuta să distingem tiparele reale de cele false ori coincidentale. Gândirea conspiraționistă este opusul logicii riguroase. Implică o logică a conspirației ce poate să transforme dovezile împotriva unei conspirații sau lipsa dovezilor pentru așa ceva în dovezi pentru o conspirație.

Vezi și:
Neil Armstrong, 1930-2012
Gândirea critică – OZN-uri

Comentarii pe aceeași temă:
https://umanismsecular.wordpress.com/2012/08/26/neil-armstrong-1930-2012/#comment-102

%d bloggers like this: