Umanism Secular

"Nu susţin doar că religiile sunt variante ale aceluiaşi neadevăr, ci şi că influenţa bisericilor, precum şi efectele credinţei religioase, sunt fără îndoială nocive" – Christopher Hitchens

Category Archives: prostie

Biserica Ortodoxă și tradiționala panică satanică de Halloween

Biserica, adica noi, madularele ei vii, nu trebuie sa luam parte la aceasta sarbatoare oribila si demonica. -Laurențiu Dumitru, ro.altermedia.info (31 Octombrie 2005)

Mulți fundamentaliști ortodocși consideră Halloween ca fiind o sărbătoare necurată a tot ceea ce este rău. Această frică de Halloween este cunoscută ca samhainophobia și pentru creștinii ortodocși nu este o chestiune trivială, ci pleacă de la temelia credinței lor.

Adevarul e insa altul. Ea e o sarbatoare 100% pagana, oculta, “ziua cand mortii, fantasmele parasesc mormintele…”. Ea e cea mai mare sarbatoare a slujitorilor satanei: vrajitori, spiritisti sau satanisti.

Aversiunea creștinismului fundamentalist față de Halloween pare să fie o extensie a xenofobiei extreme față de alte religii. Gândirea fundamentalistă susține că toate lucrurile din afara creștinismului – din afara creștinismului lor – sunt lucrul diavolilor și demonilor și sunt concepute cu scopul strict de a-i păcăli pe cei mai slabi de stafie (sau de înger) și de a-i îmbia la păcătuit. În lumea lor diavolii și demonii chiar există. Nu sunt doar simboluri, semne sau personificări ale unor amenințări abstracte. Sunt ființe supranaturale reale, care caută orice ocazie pentru a face vrăji magice asupra celor mai puțin bănuitori. Și orice act neevlavios este pur și simplu o invitație.

Conflictele cu privire la Halloween sunt în fapt un alt câmp de luptă în Războiul Cultural al creștinismului ortodox răsăritean împotriva secularismului și a modernității. Ar trebui reținut acest lucru când sunt luate în considerare pretențiile și tânguielile bieților ortodocșei. Văicărelile preafericiților ortodocși…

Este dureros modul în care ajunge să reacționeze omul în fața acestei zile. Nu participă la biserică în ziua pomenirii celor adormiți, dar este nelipsit de la petrecerile de Halloween. -Adrian Cocosila, crestinortodox.ro

Conform lui Adrian Cocosila, în fața acestei zile – sau în această zi, cum ar spune o persoană mai puțin preafericită – populația planetei reacționează „dureros“. Nu pierde prea mult timp cu explicații, însă e clar ce și-ar dori Adrian: să amintim de cineva sau de ceva (în treacăt), fără a insista. Cu alte cuvinte, să pomenim. Că de gândit, nici pomeneală! Nelipsiții de la orgia satanică să mai treacă și pe la sanatoriile creștine (ortodoxe mai precis) înainte de party, să pomenească adormiți în clădirea „sfântă“, așa cum se procedează pesemne în denominația ortodoxă răsăriteană de Halloween… Că altfel e dureros și plâng preafericiții după noi.

Am stabilit așadar că îți asumi responsabilitatea pentru propria pârpălire veșnică în focurile iadului™, dacă ți-a dat măcar prin gând să participi astăzi la o ieșire cu prietenii în loc de a te prezenta mai întâi la cel mai apropiat templu. Dar că tot vorbim de adormiri și pomeniți… Cum adică ziua pomenirii celor adormiți?

Căutând pe internet cu ajutorul unui motor de căutare satanic (ce afișează cu o maximă lipsă de smerenie ortodox răsăriteană vrăjitoare și vărcolaci pe prima pagină), am dat peste un moș de toamnă pe nume Ciprian Bâra (zis și Diaconul), care ne povățuiește după cum urmează:

Cel mai important lucru pentru cei adormiţi este să-i pomenim la dumnezeiasca Liturghie. -Ciprian Bâra, ziarullumina.ro

Nu m-am lămurit de ce nu-i pot pomeni pe „cei adormiți“ de Halloween la un ceai sau în alte împrejurări. Și nici nu e clar de ce ar avea ei nevoie să fie pomeniți. Chiar sunt nemaipomeniți? Nemaipomenit de adormiți… Dacă aveți impresia că sună ciudat, să știți că așa și este.

Este adevarat ca Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo “adormiti”, termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Dar ea nu vorbeste despre cei trecuti dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta, ca avand rolul de a ne face rau. Iar pomenirea acestora nu se face o singura data pe an si nu din frica, ci din dragoste fata de ei. -Adrian Cocosila, crestinortodox.ro

Comunitatea științifică solicită mult mai mult scepticism decât se găsește în religie cu privire la credința în „viața de apoi“ (lumea cealaltă sună mai spooky). Consensul științific este că mintea și conștiența sunt produse ale unui creier funcțional. Consecința logică a premisei este că odată ce creierul încetează să mai funcționeze, mintea nu poate supraviețui și încetează să existe.

De altfel, in cunoscutul documentar TV Invazia pagana se spunea ca la intrebarea “Cum ati vrea sa serbati Halloween-ul?”, 80% din elevii americani de clasa a IV-a de la o scoala au raspuns zambind : “As vrea sa omor pe cineva…” Acesta este impactul sarbatorii !

Mie de Halloween nu îmi e frică nici de micii criminali americani de clasa a IV-a din documentarul TV „invazia păgână“ și nici de Bisericul Ortodox Fundamentalist. O seară bună vă doresc, de All Hallows’ Eve și All Soul’s Day / Night of the Sleeping Dead, indiferent că sunteți în genunchi la megachurch (ca un falus al bisericii) sau acasă, uitându-vă la Monster Madness.

Autoritarianism religios

Istoria umană este caracterizată de o iluminare morală treptată. De-a lungul timpului am devenit mai puțin violenți, mai puțin xenofobi, mai toleranți, mai dedicați idealurilor democrației și egalității. Bineînțeles, progresul moral este dureros de încet, cu multe stagnări și regres local și mai avem cale lungă de străbătut. Însă este greu de negat că lumea în care trăim astăzi este mai lipsită de prejudecăți și mai pașnică față de acum cinci sute de ani sau chiar acum o sută.

Religia este o excepție notabilă față de acest trend al progresului. Raționamentul moral secular, fondat pe considerente de corectitudine și bunătate umană, permite o continuă autoîndoială și îmbunătățire pe măsură ce grupurile mai puțin privilegiate devin mai vocale și cer să se facă dreptate și ne atrag atenția asupra răului pe care îl treceam cu vederea. La polul opus, doctrinele imuabile ale religiei se vor a fi superioare scepticismului. Chiar dacă vedem mai departe sau cunoaștem mai multe decât clericii care au născocit doctrinele respective, multe autorități religioase ne spun că ar trebui să ne supunem voința și să credem orbește.

Rezultatul este că, în majoritatea cazurilor, progresul moral a lăsat bisericile în urmă. Asemeni apei care se retrage lăsând pietrele odată scufundate descoperite și uscate pe țărm, doctrinele arhaice ale religiei conservatoare sunt din ce în ce mai izolate și mai expuse ca niște absurdități imorale și crude ce sunt. Acest lucru a dus la conflict și disensiune în rândurile hoardelor religioase, pentru că unii din religioșii ce au crescut în era modernă observă contradicțiile dintre ceea ce sunt învățați să creadă și ceea ce știu că este drept și inevitabil ajung în conflict cu autoritățile religioase ce sunt pornite să impună vechile reguli cu orice preț.

De-a lungul vremurilor, aproape toate denominațiile au privit disprețuitor oamenii care au formulat întrebări incomode și care au insistat să le pună cu voce tare. Persoanele care au obținut un statut și putere în structurile existente ale bisericii nu vor tolera așa ceva.

Acesta este motivul pentru care putem spune că religia nu este doar fundamental conservatoare, ci și antidemocratică. Pe lângă câteva excepții rare, în religie se susține că voia zeului suprem este livrată prin revelație divină: este oferită anumitor oameni, în anumite locuri și anume timpuri și nu altora. Dacă așa ceva s-ar adeveri – dacă ar exista oameni care se află în posesia unor adevăruri speciale, importante, pe care nimeni altcineva nu le-ar putea descoperi vreodată – atunci se presupune că acele persoane ar fi calificate în mod unic să ne spună nouă celorlalți cum să ne trăim viețile.

Însă această așteptare se lovește de realitatea factuală, lucru ce poate fi observat chiar și în rândul persoanelelor religioase care cred că liderii lor au o înțelegere specială a voinței zeității locale, dar care în mod aparent consideră că doctrina bisericii ar trebui supusă votului.

Consider psihologia ca fiind mai puțin absurdă ca astrologia, însă nu am cum să o plasez în rândul biologiei, fizicii, chimiei șamd. Psihologia în sine își pune întrebarea dacă este sau nu o știință. Cu toate acestea, am remarcat o nouă metaanaliză, referitoare la posibile corelații între convingerile religioase și trăsături nefericite precum autoritarianismul și etnocentrismul:
http://psycnet.apa.org/index.cfm?fa=buy.optionToBuy&id=2011-10474-001

Autorii articolului subliniază în concluzia sa existența unei corelații puternice între fundamentalism și autoritarianism, etnocentrism, militarism și prejudecată. Aceste corelații ar însemna că fundamentaliștii sunt adesea mai „predispuși la a se supune autorității, agresivi față de cei înclinați spre a supune îndoielii autoritatea și mai dornici de a îmbrățișa standarde societale percepute ca fiind stabilite de o autoritate”. Pe de altă parte, „credincioșii flexibili” sunt mai puțin întinați de autoritarianism și prejudecată.

O altă corelație puternică ar exista între fundamentalism și etnocentrism:
„Cu privire la conceptele înrudite de etnocentrism și prejudecată, fundamentalismul a fost asociat cu o mentalitate de noi-împotriva-lor și cu o prejudecată față de grupurile ale căror valori, orientări sexuale sau etnii tind să devieze de la normele fundamentaliste. Pe de altă parte, religioșii flexibili tind spre a nu se asocia cu măsurile de discriminare și prejudecată. Fundamentalismul a fost de asemenea corelat cu susținerea intervenției militare în alte zone. Principala țintă a fundamentaliștilor rămân homosexualii și/sau homosexualitatea.”

Indiferent dacă ne încredem sau nu în studiul respectiv, rezultatele nu sunt surprinzătoare. Este normal ca erodarea autoritarianismului grobian și a prejudecatății sexuale să necesite atenuarea fundamentalismului religios.

Însă realitatea din spatele acestor „stereotipuri confirmate” este mult mai serioasă. Gândiți-vă de ce permite fundamentalismul o „furtună perfectă” împotriva virtuților civice de bază și a principiilor democrației. Combinând rigiditatea intelectuală, preferința pentru autoritatea strictă, prejudecata împotriva celorlalți și dispoziția de a folosi puterea militară, fundamentalismul este conectat cu dispoziția de a impune o singură și îngustă viziune de viață asupra tuturor celorlalți, cu forța dacă este nevoie. Nu este doar o gândire nesănătoasă, este o epidemie politică. Acestea nu sunt valori democratice. Fundamentalismul este drumul sigur către tiranie și fascism (FASCÍSM s. n. Ideologie apărută în Europa după Primul Război Mondial, caracterizându-se prin naționalism extremist, misticism, violență, cultul forței, intoleranță față de alte partide, promovarea rasismului etc).

Vezi și:
Authoritarianism, religious fundamentalism, and the human prefrontal cortex https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22612576

Boala Antivaccin

Antivaccinaliștii periclitează sănătatea publică

Dezvoltarea vaccinurilor este una dintre cele mai importante realizări din istoria medicinei, însă în ultimii ani, vaccinarea a început să intre în declin. Deși rata descrescătoare a vaccinărilor este fără îndoială produsul mai multor factori, este important să avem în vedere impactul fantasmelor conspiraționiste. Părinții care vor lua decizia de a-și vaccina sau nu copiii ar putea să încline spre a căuta informație despre vaccinuri pe sfaturiortodoxe.ro în loc de a merge la doctor.

Atenție: retorica antivaccin este stupidă și contagioasă

Am observat că o viziune asupra vieții comună printre AViști este ideea de sănătate „holistică”, lucru ce presupune credința în tămăduirea cu „energii”, „tratamentele” prin rugăciune sau nonmedicina alternativă. Organizația Mondială a Sănătății (WHO) are un comitet de experți pentru consiliere în ceea ce privește vaccinurile (GACVS), ce recomandă criterii pentru evaluarea website-urilor, criterii pe baza cărora a creat și o listă de website-uri credible. Acestea sunt site-uri de încredere pentru informații cu privire la vaccinuri și pentru a găsi răspunsuri la întrebările sau grijile pe care le poți avea.

Ce se întâmplă atunci când un coleg similar în gândire cu Dale Gribble îți sugerează un website care nu se află pe listă? Poți folosi criteriile recomandate de GACVS. Acest lucru presupune resurse (timp și efort) de care un viitor sau nou părinte poate că nu dispune. Pentru a vă economisi timpul am alcătuit o mică listă. Puteți să ignorați fără grijă website-urile care:

1. Se bazează pe credința în conspirații nedovedite
Majoritatea celor mai comune aiureli antivaccin nu funcționează fără închipuiri conspiraționiste. Am suspiciuni față de orice persoană care sustine că știe un adevăr secret pe care nimeni altcineva nu îl știe și că a găsit acest adevăr căutând informație disponibilă public.

2. Susțin că vaccinurile sunt toxice
Antivaxerii vor folosi adesea gambitul toxic, care este însă și cel mai ușor de refutat. Erorile majore se datorează neînțelegerii conceptului de dozaj și chimiei de bază.

3. Un AVist trebuie să minimizeze riscul boilor pentru a putea să justifice nevaccinarea. Este suficient un minim bun simț pentru a realiza că o persoană care sustine că bolile mortale nu sunt așa importante nu se înțelege prea bine cu realitatea.

4. Susțin că vaccinurile cauzează autism
Această întrebare a primit un răspuns de nenumărate ori și cercetările nu sprijină pretenția. Chiar dacă nu știm ce cauzează autismul, știm că vaccinurile nu sunt un factor. O persoană care susține altfel este în mod clar dezinformată în ceea ce privește subiectul și nu îți merită atenția și timpul.

* http://plosone.org/article/info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal.pone.0089177#pone.0089177-Mills1
* http://www.who.int/features/2014/immunization-south-africa/en/
* http://www.sciencebasedmedicine.org/toxic-myths-about-vaccines/
* http://pediatrics.aappublications.org/content/112/6/1394.long
* http://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/index.html
* http://www.aap.org/en-us/advocacy-and-policy/Documents/vaccinestudies.pdf
* https://en.wikipedia.org/wiki/MMR_vaccine_controversy

Pericolul îndoctrinării religioase în școlile publice

Educația religioasă în școli ar trebui să ne îngrijoreze. Școlile acționează in loco parentis într-un sens real (nu doar legal). Iar copiii de astăzi vor ajunge la rândul lor părinți.

Putem disocia între o persoană care adoptă anumite poziții pentru că așa i s-a spus că trebuie să gândească și o persoană care știe cum să sorteze între material adevărat sau fals, util sau nefolositor. Prima este asociată cu îndoctrinarea religioasă, acceptând în mod necritic ce au spus „bătrânii”; cea de-a doua este adesea asociată cu gândirea științifică. Felul în care gândim, utilizarea dovezilor, logica, etica, sunt toate lucruri importante.

Este tragic atunci când miturile, legendele și hiperbola religioasă ajung să se contopească în mod indistinct cu adevărul factual la maturitate. Copiii trebuie să învețe cum, nu ce să gândească.

religiosil

îndoctriná vb., a învăța (o persoană sau un grup) să accepte un set de credințe în mod necritic

Întrebarea „Trebuie religia să fie predată în școli?” îmi provoacă o grimasă. Înainte de a răspunde întrebării capcană, aș cere lămuriri în legătura cu religia la care se face referire. De cele mai multe ori, persoana care întreabă așa ceva redefinește intenționat sau din ignoranță cuvântul „religie” ca având înțelesul de ortodoxism răsăritean, o subdenominație fundamentalistă a uneia dintre cele trei mari monoteisme. Oricum nu contează foarte mult dacă este vorba despre creștinismul ortodox răsăritean sau vreo altă „unică credință adevărată”, din moment ce niciuna nu se bazează pe dovezi. Copiii ar trebui să învețe să creadă în ei înșiși și să se bazeze pe propriile abilități, în loc de a spera că vreun omuleț magic din ceruri îi face să aibă succes cât timp îl vor venera. Și în plus față de asta, România este deja într-o poziție deloc de invidiat, la sfârșitul listei de țări industrializate când vine vorba de predarea evoluției în școlile publice.

Ca o consecință, o mare parte din populația adultă îmbrățișează deschis creaționismul și respinge evoluția. Respingerea rațiunii, această revenire a religiei în mijlocul căreia ne regăsim, pune în primejdie statutul nostru internațional. Cum poate o națiune handicapată științific să fie competitivă la nivel global? Ce înseamnă acest lucru pentru viitor, când un procent înfiorător din populație respinge adevărul factual și îmbrățișează fabula? Nu consider că vreo religie ar trebui introdusă vreodată în școlile publice ale vreunei țări. Locul zeilor este în templele trecutului și nu în școlile prezentului. Așa ceva este de-a dreptul dezgustător și dăunător atât individului, cât și societății.

Îndoctrinarea ortodoxă ar trebui eliminată numaidecât din instituțiile publice. Nu trebuia să i se permită accesul de la bun început. Educația despre religie ar putea fi în schimb introdusă ca ramură a antropologiei, elevii putând să studieze mitul iudeocreștin laolaltă cu cel babilonian, viking, aztec, maori, egiptean șamd. În cele din urmă, nu este nimic în neregulă cu a preda mitul genezei, câtă vreme te asiguri că este clar că se vorbește despre un simplu mit, ca un mit hindus sau dintr-o altă zonă.

În plus față de religie comparativă, iată alte două materii ce ar putea fi ușor introduse în programă, evitând riscul îndoctrinării sau instrucției religioase:
Etică – acoperind subiecte precum metaetica, etica normativă, etica aplicată și logică deontică.
Filosofia religiei – acoperind subiecte precum argumentul din design, argumentul ontologic, argumentul din credință, pariul lui Pascal, precum și refutările acestora.

Un studiu imparțial și academic al pretențiilor emise de religii, spre deosebire de toceala devoțională și de a repeta papagalicește pasajele mai digerabile din biblie, aproape inevitabil va duce un gânditor liber să realizeze: Sunt nenumărate religii pe planetă și mai toate susțin că sunt singura credință adevărată. Nu toate pot avea dreptate, însă toate se pot înșela.

Vezi și:
Îndoctrinarea religioasă este o formă de abuz psihologic
Educație Despre Religie
Credința religioasă: un virus al minții ce se hrănește cu frică
Tribalismul și violența religioasă
Revelația personală

Domnul care a înviat

Dacă te numeri printre persoanele care cred că a existat un tip numit Isus, care a „înviat din morți”, atunci de ce nu crezi și lucrurile de mai jos?

Îi admir franchețea lui Pavel (apostolul), conform căruia credința în resuscitarea lui Isus este fundamentală credinței în creștinism:

Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră. (1 Corinteni 15:14)

Să analizăm situația: creștinii cred că Gizăs a fost crucificat, fiind mort de-a binelea în vinerea „Mare”. Oamenii ăștia cred că și sâmbătă era tot mort, putrezind în cavou. Și vorba ceea românească, mortul de la groapă nu se mai întoarce. O vorbă în aparență bazată pe observații empirice… Însă în ciuda acestui fapt, Isus ar fi înviat duminică. A înviat duminică un domn pe nume Isus, din localitatea Nazaret? Aflați diseară la o nouă ediție specială Antena 3!

Mitul învierii a evoluat multe decade după așa-zisul eveniment supranatural. Însă în ciuda realității, să presupunem că încă îți dorești să crezi că povestea e adevărată. Întrebarea mea este următoarea: De ce nu sunt creștinii dispuși să creadă că toate cele de mai jos au avut de asemenea loc?

1. Că Mahomed avea un cal zburător…
2. Că un înger pe nume Moroni (de asemenea înviat, că tot vorbeam de învieri) i s-a arătat lui Joseph Smith Jr. și l-a îndrumat în traducerea Cărții lui Mormon de pe plăcuțele de aur egiptene…
3. Că acum 75 de milioane de ani, Xenu aducea miliarde de oameni pe Pământ cu naveta spațială ce semăna cu aeronavele Douglas DC-8. După ce le-a dispus în jurul vulcanilor și a detonat bombe cu hidrogen, tetanii (suflete) până atunci strânși la un loc, s-au atașat de corpurile ființelor umane și au rămas așa până în zilele noastre. Vezi https://en.wikipedia.org/wiki/Scientology
4. Autocastrarea este singura cale spre mântuire… Vezi https://en.wikipedia.org/wiki/Skoptsy
5. Transubstanțierea și inefabilitatea papei…
6. Transfuziile nu trebuie folosite sub nicio circumstanță în tratamentul medical…
7. Totul și toată lumea reprezintă doar o născocire a imaginației proprii. Tu ești dumnezeu și te afli în deplină singurătate…

Dacă creștinii sunt dispuși să creadă în învierea domnului Gizăs din localitatea Nazaret, nu înțeleg de ce nu sunt dispuși să creadă liniile 1-7. De ce ar fi ele mai puțin probabile?

Vezi și:
Existența lui Isus
gizăs iz beck
Credința în miracole

%d bloggers like this: