Umanism Secular

"Nu susţin doar că religiile sunt variante ale aceluiaşi neadevăr, ci şi că influenţa bisericilor, precum şi efectele credinţei religioase, sunt fără îndoială nocive" – Christopher Hitchens

Tag Archives: educatie

Boala Antivaccin

Antivaccinaliștii periclitează sănătatea publică

Dezvoltarea vaccinurilor este una dintre cele mai importante realizări din istoria medicinei, însă în ultimii ani, vaccinarea a început să intre în declin. Deși rata descrescătoare a vaccinărilor este fără îndoială produsul mai multor factori, este important să avem în vedere impactul fantasmelor conspiraționiste. Părinții care vor lua decizia de a-și vaccina sau nu copiii ar putea să încline spre a căuta informație despre vaccinuri pe sfaturiortodoxe.ro în loc de a merge la doctor.

Atenție: retorica antivaccin este stupidă și contagioasă

Am observat că o viziune asupra vieții comună printre AViști este ideea de sănătate „holistică”, lucru ce presupune credința în tămăduirea cu „energii”, „tratamentele” prin rugăciune sau nonmedicina alternativă. Organizația Mondială a Sănătății (WHO) are un comitet de experți pentru consiliere în ceea ce privește vaccinurile (GACVS), ce recomandă criterii pentru evaluarea website-urilor, criterii pe baza cărora a creat și o listă de website-uri credible. Acestea sunt site-uri de încredere pentru informații cu privire la vaccinuri și pentru a găsi răspunsuri la întrebările sau grijile pe care le poți avea.

Ce se întâmplă atunci când un coleg similar în gândire cu Dale Gribble îți sugerează un website care nu se află pe listă? Poți folosi criteriile recomandate de GACVS. Acest lucru presupune resurse (timp și efort) de care un viitor sau nou părinte poate că nu dispune. Pentru a vă economisi timpul am alcătuit o mică listă. Puteți să ignorați fără grijă website-urile care:

1. Se bazează pe credința în conspirații nedovedite
Majoritatea celor mai comune aiureli antivaccin nu funcționează fără închipuiri conspiraționiste. Am suspiciuni față de orice persoană care sustine că știe un adevăr secret pe care nimeni altcineva nu îl știe și că a găsit acest adevăr căutând informație disponibilă public.

2. Susțin că vaccinurile sunt toxice
Antivaxerii vor folosi adesea gambitul toxic, care este însă și cel mai ușor de refutat. Erorile majore se datorează neînțelegerii conceptului de dozaj și chimiei de bază.

3. Un AVist trebuie să minimizeze riscul boilor pentru a putea să justifice nevaccinarea. Este suficient un minim bun simț pentru a realiza că o persoană care sustine că bolile mortale nu sunt așa importante nu se înțelege prea bine cu realitatea.

4. Susțin că vaccinurile cauzează autism
Această întrebare a primit un răspuns de nenumărate ori și cercetările nu sprijină pretenția. Chiar dacă nu știm ce cauzează autismul, știm că vaccinurile nu sunt un factor. O persoană care susține altfel este în mod clar dezinformată în ceea ce privește subiectul și nu îți merită atenția și timpul.

* http://plosone.org/article/info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal.pone.0089177#pone.0089177-Mills1
* http://www.who.int/features/2014/immunization-south-africa/en/
* http://www.sciencebasedmedicine.org/toxic-myths-about-vaccines/
* http://pediatrics.aappublications.org/content/112/6/1394.long
* http://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/index.html
* http://www.aap.org/en-us/advocacy-and-policy/Documents/vaccinestudies.pdf
* https://en.wikipedia.org/wiki/MMR_vaccine_controversy

Advertisements

Conferința Umanistă „Educație, Știință și Drepturile Omului” | Palatul Parlamentului

Pentru câteva zile Bucureștiul va fi „capitala” mondială a umaniștilor, ateilor, scepticilor, liber-cugetătorilor, seculariștilor și a tuturor celor care susțin libertatea de conștiință a fiecărui individ.

Sâmbătă, 25 mai, se va desfășura prima conferinţă secular-umanistă internaţională din Europa de Est. Evenimentul cu tema „Educație, Știință și Drepturile Omului” va avea loc în sala C.A. Rosetti a Palatului Parlamentului, începând cu ora 10.00.

În România, umaniștii se regăsesc într-o postură dificilă, încercând să protejeze statul secular, să promoveze știința și educația și să apere libertatea de gândire, conștiință și confesională a fiecărui individ.

În acest context, un eveniment umanist de o asemenea anvergură va atrage atenția mass-media și va reprezenta un punct de plecare pentru dezbateri și controverse, necesare în societatea românească, contribuind la dezvoltarea acesteia și la o mai bună înțelegere a valorilor secular umaniste.

http://www.humanismromania.org/
https://www.facebook.com/events/358541030933433/

Vezi și:
Paul Kurtz (1925-2012 e.n.)
Sunteți umanist secular?
Umanismul Secular
Paul Kurtz în România – 5 mai 2008

Gândirea critica

Data viitoare când cineva îți va spune ceva ce sună important, pune-ți întrebarea: „este acest lucru cunoscut de către oameni datorită dovezilor?” sau este ceva ce oamenii doar cred datorită tradiției, autorității sau revelației. Și următoarea dată când cineva îti spune că ceva este adevărat, de ce să nu îl întrebi: „ce fel de dovezi există care să ateste asta?” Dacă nu îți poate da un răspuns bun, sper să te gândești foarte bine înainte să crezi ce spune. Întotdeauna trebuie să cerem dovezi. Cunoaștem ceva doar atunci când sunt dovezi pentru acel lucru. Este important să distingem și să îi avertizăm și pe alții în legătură cu diversele moduri de a crede că am ajuns să cunoaștem ceva, cum ar fi:

  • din tradiție: nu spun că poporul meu a crezut întotdeauna X, deci tu ar trebui să crezi X;
  • din autoritate: nu spun niciodată că profesorul nu-știu-care crede X, drept pentru care și tu ar trebui să crezi X; sau preotul tău crede X, deci tu ar trebui să crezi X;
  • din revelație: nu spun că am o convingere interioară conform căreia X este adevărat, drept pentru care tu ar trebui să crezi X;

Singurul motiv pentru care ar trebui să crezi X este pentru că sunt dovezi care să susțină X.

Vezi și:
Motive pentru a crede in Dumnezeu
Revelația personală
Gândirea conspiraționistă

Merită religia respect?

Majoritatea studiilor statistice dezvăluie o corelație strânsă între educație și ateism: cu cât este mai educată o persoană, cu atât devine mai puțin religioasă și chiar mai puțin teistă. Căutând o cale de a ataca ateismul, unii teiști religioși încearcă să folosească argumentul de mai sus împotriva ateilor, susținând că inteligența acestora, posibilă cauză de aroganță, duce la lipsa lor de credință și nu faptul că ar știi în realitate mai mult.

Trebuie să respectăm religia?

Ateii ireligioși ar trebui să fie corecți și cât se poate de obiectivi în ceea ce privește religia și credințele religioase, dar ar trebui oare să fie și „permisivi”? Dacă prin „permisivitate” se înțelege să nu se opună libertății religiei de a exista, atunci respectiva atitudine este potrivită. Pe de altă parte, nu este rezonabil să ne așteptăm ca ateii ireligioși să fie „indulgenți” (să facă pe plac, să se preteze, să menajeze capriciile) religiilor sau credințelor religioase. De asemenea, nu este rezonabil să ne așteptăm ca ateii ireligioși să nu se „opună” religiei și credințelor religioase. Cât timp acceptăm principiul conform căruia credința religioasă trebuie respectată pur și simplu pentru că este credință religioasă, este greu să ne reținem respectul față de credința lui Osama bin Laden și a atentatorilor sinucigași. Majoritatea teiștilor religioși nu respectă credințele lui bin Laden, ceea ce necesită tratarea credințelor religioase ca neavând un respect inerent; în schimb, evaluăm acele credințe în funcție de meritul lor și reacționăm în conformitate. Asta fac ateii, dar cu toate credințele religioase și teiste.

Destui teisti religiosi considera ca ei stiu deja fara sa studieze, ca religia este un lucru bun, necesar pentru moralitate, necesar pentru o buna guvernare etc si nimeni nu ii acuza ca ar fi fundamentalisti din aceasta cauza, dovedind inca o data ca problema nu e pretinsul dogmatism al ateismului, ci ateismul in sine si critica sa aspra la adresa religiei. Astfel, descoperim ca acuzatiile de dogmatism si fundamentalism sunt doar o masca pentru a ataca ateismul si pentru a incuraja oamenii sa respinga criticile indreptate spre religie, fara ca mai intai sa le analizeze. Nu este decat lipsa de onestitate ascunsa sub o masca pseudo-academica de respectabilitate.

Critica atee are un efect si ceva de oferit, in caz contrar oponentii sai ar fi aratat ce e in neregula cu ea, in loc sa incerce din rasputeri sa o denatureze si sa-i sperie pe oameni, astfel incat acestia sa nu o mai ia in considerare.

Mai trebuie precizat ca respectul si toleranta nu sunt sinonime; toleranta este o atitudine de permisivitate minimala, in timp ce respectul implica ceva mult mai activ si pozitiv. Poti considera ca fiind negativ un lucru pe care il tolerezi (spre exemplu latratul unui caine), dar e oarecum contradictoriu sa gandesti negativ despre un lucru pe care il respecti. Astfel, respectul necesita ca o persoana sa aiba cel putin ganduri, impresii sau emotii pozitive in legatura cu religia, lucru care nu este intotdeauna rezonabil.

Se pare că există impresia destul de populară că religia și credințele religioase merită respect implicit, motiv pentru care ele trebuie respectate. De ce? Ar trebui să respectăm rasismul sau nazismul? Bineînțeles că nu. Credințele nu merită respect neapărat deoarece unele dintre ele sunt imorale, rele sau pur și simplu prostești. Credințele ar putea să câstige respectul cuiva, dar este o abdicare de la responsabilitatea morală și intelectuală să acorzi în mod automat același respect tuturor credințelor. Este de la sine înțeles că nu pot fi tolerate sub nicio formă pretențiile explicite sau insinuante că pentru a fi moral, fericit, pentru a avea valori și un scop în viață, trebuie să fi credincios. Nu pot fi tolerate sub nicio formă presupunerile că pentru a fi bun, blând și de încredere, trebuie să fi credincios. Nu pot fi tolerate sub nicio formă eforturile de a crea privilegii într-un mod nedrept pe baza afilierii la o religie sau la religia creștină.

Mi se pare foarte curios cat de des crestinii cer toleranta pentru religia lor, in timp ce atat de multi dintre ei nu demonstreaza acelasi tip de toleranta fata de altii. Unii crestini sustin ca din moment ce Isus a pretins drepturi exclusive fata de „adevar”, sunt obligati sa nu fie „indulgenti” sau sa „respecte” ceva in afara respectivului „adevar”. Insasi existenta ateilor este considerata un afront de catre anumiti indivizi. Nici macar nu e nevoie sa le critici religia si te vor trata ca si cand i-ai insultat, atat pe ei cat si credinta lor religioasa. Prin simpla folosire a termenului „ateu”, nu numai ca respingi „importanta” credintelor pe care isi bazeaza viata si ca nu le pui in centrul propriei tale vieti, dar le arati ca poti trai o viata cuprinzatoare, interesanta si fericita, fara religie sau teism. Demonstrezi ca religia si teismul pur si simplu nu sunt necesare.

Ateii nu sunt responsabili pentru a-i face pe religiosi sa se simta mai bine in legatura cu religia si teismul lor. Ateii nu sunt responsabili pentru a-i ajuta sa isi valideze teismul religios prin a-i trata cu respect sau deferenta ce nu este meritata. Ateii nu sunt responsabili pentru protejarea sentimentelor teistilor religiosi prin a se abtine de la a vorbi sau de la a scoate in evidenta situatiile in care teistii nu si-au sustinut afirmatiile sau acolo unde au folosit argumente slabe. Teistii care cred ca nu pot face fata critcii directe si char aspre a credintelor religioase si teiste pe care le au, pot recurge oricand la optiunea de a nu le mai aduce in discutie. Este exact aceeași opțiune pe care o are orice persoană în raport cu orice credință: ori îti expui credința în public pentru comentarii și critică, ori o ții pentru tine. Nu ai opțiunea de a iți expune public credința și de a insista după aceea ca toata lumea să ți-o respecte sau să nu ți-o critice.

A se vedea și:
Blasfemie! Blasfe-ție! Blasfe-tuturor!

La multi ani, Dr. Stephen Hawking!

Eminentul fizician Dr. Stephen Hawking a implinit astazi 70 de ani. Dr. Hawking este autorul a numeroase realizari stiintifice, care l-au transformat intr-un nume cunoscut si o emblema moderna pentru termenul de “geniu”. De pe website-ul Dr.-ului Hawking:

Stephen Hawking a studiat legile fundamentale care guverneaza universul. Impreuna cu Roger Penrose a aratat ca Teoria Relativitatii Extinsa a lui Einstein presupune ca spatiul si timpul isi au inceputul in Big Bang si sfarsitul in gaurile negre. Aceste rezultate indicau necesitatea unificarii Teoriei Relativitatii Extinse cu Teoria Cuantica, cealalta mare descoperire stiintifica a primei jumatati a secolului XX. O consecinta a unei astfel de unificari a fost descoperirea conform careia gaurile negre nu ar trebui sa fie complet negre, ci ar trebui sa emita radiatii si in cele din urma sa se evapore si sa dispara. O alta ipoteza este aceea ca universul nu are margini in timpul imaginar. Aceasta ar presupune ca modul in care universul s-a format a fost determinat in totalitate de catre legile fizicii.

Cu ocazia acestei aniversari, va indemn sa va indreptati atentia nu numai asupra realizarilor stiintifice ale lui Dr. Hawking, ci si asupra modul in care si-a trait propria viata. Acum 49 de ani Dr. Hawking a fost diagnosticat cu scleroza laterala amiotrofica (SLA), numita si boala Lou Gehrig. De obicei, pacientii diagnosticati cu SLA au o speranta de viata redusa. Supravietuirea sa, in ciuda tuturor previziunilor, este un tribut adus propriei sale umanitati si vointe de a trai, sprijinului prietenilor si familiei si priceperii medicilor. Merita toata admiratia pentru ceea ce a realizat in stiinta si pentru tenacitatea de a depasi obstacolele din viata sa.

%d bloggers like this: