Umanism Secular

"Nu susţin doar că religiile sunt variante ale aceluiaşi neadevăr, ci şi că influenţa bisericilor, precum şi efectele credinţei religioase, sunt fără îndoială nocive" – Christopher Hitchens

Ateism, Moralitate și Religie


Ideea că ateii nu ar avea motiv să fie morali fără o zeitate sau religie se numără printre cele mai populare și repetate mituri despre ateism. Apare sub multe forme si toate se bazează pe presupunerea că singura sursă validă de moralitate ar fi o religie teistă, preferabil religia vorbitorului, care este de obicei Creștinismul. Astfel, fără creștinătate oamenii nu pot duce vieți morale. Acesta ar trebui să fie un motiv pentru a respinge ateismul și a te converti la Creștinism, dar argumentul este invalidat întrucât contrar credințelor teiștilor, dumnezeul și religia lor nu sunt necesare pentru moralitate.


Răspunsul lui Richard Dawkins:

Moralitatea absolută pe care o persoană religioasă ar putea să o practice ar include, ce? uciderea cu pietre pentru comiterea adulterului? moartea pentru apostazie? pedeapsa pentru încălcarea Sabatului?  Toate acestea sunt reguli de morală absolută bazată pe religie. Nu cred că vreau o morală absolută, cred că doresc o morală gândită, motivată, argumentată, discutată și… bazată pe, aș putea spune, design inteligent. Nu putem construi o societate cu morala pe care dorim să o aibă societatea în care ne-ar plăcea să trăim? Dacă vă uitați la moravurile acceptate de către oamenii moderni, de către oamenii din secolul 21, nu mai credem în sclavie, credem în egalitatea femeii, credem în a fi înțelegători, suntem blânzi cu animalele. Acestea sunt toate noțiuni care sunt în întregime recente. Ele sunt în foarte mică măsură bazate pe scrieri biblice sau coranice. Sunt lucruri care s-au dezvoltat de-a lungul perioadelor istorice printr-un consens dat de raționament, discuție cumpătată, argumentare, teorie juridică, filosofie politică și morală. Ele nu vin de la religie. Pentru a găsi părțile bune în scrierile religioase, trebuie să selectezi în mod convenabil. Cauți prin toată Biblia sau prin tot Coranul și găsești versetul întâmplător care exprimă o moralitate acceptabilă și spui: „uite! asta e religia!” Dai la o parte toate părțile oribile și spui: „Nu mai credem asta. Am progresat.” Da’ bineînțeles că am progresat! Am progresat datorită filosofiei morale seculare și a discuțiilor raționale.


Presupusa legătură între credința religioasă și moralitate este un mit, nefiind susținută de către dovezi statistice. Putem observa, spre exemplu, că țările scandinave seculare în cea mai mare parte se numără printre cele mai generoase în ajutarea națiunilor în curs de dezvoltare. Religia nu numai că nu este sursa moralității, dar ajunge să ridice chiar grave probleme morale: interzicerea de către catolici a folosirii prezervativelor, măsură ce a dus la agravarea epidemiei de SIDA, încercările grupărilor religioase din America de a împiedica finanțarea cercetării pe celule stem prelevate de la embrioni umani și măsurile punitive ale războiului american împotriva drogurilor. Putem observa tendința religiei de a disocia judecățile morale de perceperea suferinței umane reale. Tot în acest sens, putem observa de asemenea influența religiei în majoritatea legilor americane împotriva pornografiei, sodomiei și prostituției, care de fapt urmăresc să pedepsească „păcatul” și nu o infracțiune.

Moralitatea poate fi studiată și îmbunătățită fără a presupune ceva în lipsa unor dovezi suficiente. Regula de aur este o învățătură morală înțeleaptă, blândă și genială, în contrast cu edictele biblice unde sexul înainte de căsătorie, neascultarea de părinți și venerarea altor zei ar trebui pedepsite cu moartea. Am evoluat suficient încât să înțelegem că regula de aur merită urmată, in timp ce alte porunci din biblie nu. Trebuie subliniat și că regula de aur nu aparține unei singure religii, ci a fost exprimată de către Confucius și Buddha, cu secole înainte de scrierea Noului Testament.

Nu avem nevoie de religie pentru a fi buni. De fapt, moralitatea noastră are o explicație darwinista: genele altruiste, selecționate prin procesul de evoluție, conferă oamenilor o empatie naturală. La întrebarea „Dacă ai omorî, viola sau fura in cazul în care ai știi că nu există Dumnezeu”, foarte puțini oameni ar raspunde „Da”, ceea ce contrazice argumentul necesității religiei în adoptarea unui comportament moral.

Mai mult decât atât, religia subminează știința, încurajează fanatismul și ura împotriva homosexualilor, influențează societatea negativ în nenumărate feluri. Este revoltătoare predarea religiei in scoli, un proces de îndoctrinare comparabil cu o formă de abuz mental. Etichetele de tipul „copil musulman” sau „copil catolic”, sunt la fel de greșit folosite ca descrierile de tipul „copil marxist” sau „copil conservator”, întrucât un copil nu poate fi considerat suficient de matur încât să aibă astfel de opinii despre cosmos și rolul umanității în univers.

O viziune seculară asupra lumii este pro-viață într-un mod în care religia, cu răspunsurile ei nesatisfăcătoare cu privire la misterele existenței, nu ar putea fi niciodată.

14 responses to “Ateism, Moralitate și Religie

  1. Pingback: Religia și Sărăcia « Umanism Secular

  2. Pingback: Anglia și Țara Galilor legalizează căsătoriile gay | Umanism Secular

  3. Pingback: Moralitate Religioasă | Umanism Secular

  4. Pingback: Moralitate Religioasă | Umanism Secular

  5. john22059 2014-09-08 at 02:08

    Pai suntem foare morali si omenirea o duce bine,o sa puna si flori pe bombe in al treilea razboi mondial,asa ca ne descurcam si fara Dumnezeu,sa ne extirpam unii pe altii. A-ti lasat izvorul apelor vii si v-ati sapat puturi crapate care nu pot sa tina apa Ieremia 2:10

    • Umanism Secular 2014-09-08 at 21:46

      Pentru atei și gânditori liberi, citarea unor pasaje din tora, coran sau biblie, nu dovedește nimic în legătură cu existența zeilor. În cel mai bun caz, dovedește că persoana care folosește citatul nu are ceva mai bun de oferit. Dacă persoana care folosește citatul din cărticica magică favorită consideră că aceasta este cea mai bună formă posibilă de a oferi dovezi pentru credințele sale, acest lucru nu face decât să sublinieze tragedia problemei de comunicare.

      Noi oamenii, am realizat treptat că avem câteva milioane de ani pe o planetă de o mie de ori mai bătrână. Societatea tehnică modernă este de 10000 de ori mai tânără ca omenirea. Ceea ce cunoaștem bine nu a durat mai mult de o clipită raportat la timpul cosmic. Epoca noastră nu este nici prima, nici cea mai bună. Evenimentele se petrec rapid și nimeni nu știe ce ne aduce ziua de mâine – dacă civilizația noastră actuală va supraviețui pericolelor ce ne pasc și se va transforma sau dacă în secolul următor sau peste două secole ne vom distruge societatea tehnologică. Dar în orice caz, nu va fi sfârșitul speciei umane.

  6. Pingback: Teologie feministă | Umanism Secular

  7. lumierrebronte 2014-12-10 at 21:37

    Am o intrebare , cine defineste setul de principii morale ale unui ateu ?Nu autoconservarea speciei ?

    • Umanism Secular 2014-12-13 at 23:58

      Am o intrebare , cine defineste setul de principii morale ale unui ateu ?Nu autoconservarea speciei ?

      Trebuie să înțelegi mai întâi cuvintele pe care le folosești. Ateii sunt oameni care au un singur atribut în comun – lipsa credinței în existența zeilor. În afară de acest lucru sunt indivizi cu propriile gânduri, idei, „principii morale” etc. Nu există credințe, doctrine și „coduri morale” în ateism. Nu este un înlocuitor pentru dogma și doctrina religioasă, nu este un set de reguli sau credințe diferite față de cele religioase, ci un atribut singular.

      Odată ce ai înteles acest lucru, vei putea realiza că întrebarea ta este similară cu întrebarea „cine definește setul de principii morale ale unei persoane roșcate?” Pentru că ai ales un atribut singular pe care unele persoane îl au în comun, care nu are nicio legătură cu principiile și codurile morale și ai încercat să le legi între ele. Înțelegi problema?

      Eu decid ce să fac în situațiile care apar bazându-mă pe gândirea rațională și considerarea rațională a repercursiunilor acțiunilor mele. Asa determin eu ce este moral. Fundația este că acțiunile mele au un efect asupra altora, așa cum acțiunile celorlalți au un efect asupra mea și dacă vrem să conviețuim și să cooperăm, trebuie să recunoaștem acest impact. Libertatea mea de a ridica pumnul se termină unde începe nasul lor și nu am dreptul să îmi impun voința asupra voinței celorlalți. Principiile mele vin de la o întelegere a realității, nu de la o aserțiune a unei autorități. Fiecare situație merită considerație și gândire, nu doar un reflex bazat pe un cod.

      • lumierrebronte 2014-12-14 at 20:42

        Cred ca m-am exprimat gresit ,in termeni prea radicali avand in vedere ca exista o anumita relativitate a perspectivei asupra binelui si a raului in cadrul ateismului.
        Rationalismul poate imbraca multe forme…
        Practic comportamentul tau e influentat convietuirea cu ceilalti?

      • Umanism Secular 2014-12-20 at 23:26

        Cred ca m-am exprimat gresit ,in termeni prea radicali avand in vedere ca exista o anumita relativitate a perspectivei asupra binelui si a raului in cadrul ateismului.

        După cum ti-am explicat deja în comentariul anterior, ateismul este simpla lipsă a credinței în existența zeilor și nu se pronunță cu privire la „bine și rău”.

        Rationalismul poate imbraca multe forme…

        Economic, arhitectural… De ce ne interesează raționalismul? Nu știu ce vrei să spui cu formele sale…

        Practic comportamentul tau e influentat convietuirea cu ceilalti?

        Consider că există bunătate, caritate și generozitate în natura umană. Si consider că există o explicație darwiniană: mare parte din preistoria noastră, ființele umane au trăit în condiții ce au favorizat genele altruiste. Supraviețuirea genelor depindea de îngrijirea familiei și de negocierea cu alți indivizi: principiul eu te scarpin pe spate dacă și tu mă scarpini pe mine.

        Nu avem nevoie de religie pentru a explica moralitatea, ci dimpotrivă, religia nu poate constitui decât un impediment. Moralitatea este mult mai veche decât religia. Ființele umane au un simț moral înnăscut sau o plajă de simțuri morale (versiuni sofisticate ale instinctelor sociale întâlnite la cimpanzei și alte specii sociale).

        E posibil ca moștenirea noastră genetică să explice de ce aceia dintre noi care nu jură credință unei cărți sfinte, unui papă sau unui ayatollah care să ne spună ce e bun, reușim totuși să concepem o bază pentru un consens moral surprinzător de larg adoptat. Ca animale sociale, am realizat că nu ne-am dori să trăim într-o societate în care ar fi acceptabil să violezi, să omori sau să furi. Avem o conștiință morală și empatie mutuală și evoluează constant. Religioși sau nu, ne-am schimbat la unison și continuăm să ne schimbăm atitudinea față de ceea ce este bine și ceea ce este rău.

        Acum 50 de ani în Anglia existau mulți rasiști, iar acum foarte puțini. Acum 50 de ani, homosexualii nu se puteau ține de mână pe stradă. Acum e ușor. Unii dintre noi au rămas în urma standardelor morale ce continuă să avanseze, iar alții le depășesc. Însă cu toții în secolul 21, suntem înaintea celor din vremea lui Avraam, Mohamed sau Sfântul Paul. Schimbul progresiv apare adesea în opoziție față de religie și este condus de către o educație îmbunătățită și exprimat de editoriale, seriale TV, sentințe judecătorești, discursuri parlamentare și romane.

        Creierul este responsabil pentru conștiință și putem fi suficient de siguri că atunci când creierul încetează să mai existe și se descompune, acela va fi sfârșitul. De aici apar și consecințe morale, printre multe altele: suntem deținătorii privilegiați ai unei frivole scântei de conștiență și trebuie să ne asumăm responsabilitatea. Nu ne putem baza cum fac musulmanii și cresținii, pe o lume altundeva, un paradis spre care cineva poate să lucreze și să facă sacrificii sau să sacrifice alți oameni. Avem o abilitate extraordinară pe care o putem observa la copii, aceea de a ne putea da seama că alții au minți ca și noi și sentimente la fel de importante ca ale noastre. Această empatie reprezintă carămida de temelie a sistemului nostru moral.

      • lumierrebronte 2014-12-25 at 23:06

        Daca “moralitatea” nu este un construct social ci o consecinta a evolutiei si o carja care ne ajuta in relationarea cu ceilalti,de ce exista infractori?

        Tot din perspectiva evolutionista,daca suntem animale evoluate menite sa se supravietuiasca si sa duca specia mai departe,ce este homosexualitatea?Din moment ce ea face imposibila reproducere din lipsa de compalibilitate?

        Ai auzit despre experimentul bobo referitor la empatie la copii?

      • Umanism Secular 2014-12-26 at 17:57

        Daca “moralitatea” nu este un construct social ci o consecinta a evolutiei si o carja care ne ajuta in relationarea cu ceilalti,de ce exista infractori?

        Înainte de a discuta despre „infractori”, simt nevoia să lămuresc un pic lucrurile. O fundație a moralității vine din moștenirea noastră darwiniană. Darwinismul nu prezice și nu sugerează că trebuie să fim atotinteligenți și să facem ceea ce este în interesul cel mai bun al genelor noastre egoiste, ci imprimă în creierele noastre reguli generale ce au funcționat în trecutul nostru ancestral.

        Regula generală „poartă-te frumos cu toată lumea” este încă imprimată în creierele noastre, asemenea dorinței sexuale care este încă în creierele noastre deși putem utiliza contracepția, nemaifolosind copularea pentru reproducere. Regula generală persistă în mod similar cu dorința de a fi buni și aceasta consider că este origina darwiniană. Însă consider că a fost modificată și rafinată prin cultură și civilizație, până când a luat o formă mult mai sofisticată și mai plăcută. De oriunde altundeva ar veni, cu siguranță nu vine din scriptură. Filosofia morală se opune suferinței și e dificil de răspuns la întrebarea de ce ar urma o persoană astfel de precepte morale.

        Dacă mă întreb pe mine de ce nu fur, de ce plătesc taxe, de ce fac lucrurile care contribuie la funcționarea societății, presupun că nu mi-aș dori să trăiesc într-o societate în care oamenii se comportă aiurea, însă nu e un gând complet rațional, întrucât dacă m-aș comporta antisocial, asta nu oprește neapărat restul lumii să se poarte frumos. De ce suntem morali este o întrebare cu adevărat dificilă. Vreau doar să spun că religia cu siguranță nu ajută. Și dacă cineva crede că moralitatea sa vine de la frica față de ce ar face dumnezeu dacă nu ești moral, acesta este un motiv foarte rușions și demn de oprobriu pentru a fi morali. Și nu prea avem respect pentru oamenii care se poartă frumos doar datorită marii camere de supraveghere din cer. De aceea consider că suntem morali pentru motive mai bune de atât, deși este dificil să ne dăm seama din ce cauză.

        Revenind acum la întrebarea ta, vrei să îți explic de ce există persoane care comit fapte constând în încălcarea unei legi penale, în săvârșirea, cu vinovăție, a unei abateri de la legea penală? Dacă îmi explici tu de ce există George Bush… Nu mă voi osteni cu întrebări cretine. Discuția științifică este complexă și nu pare să te intereseze.

        Tot din perspectiva evolutionista,daca suntem animale evoluate menite sa se supravietuiasca si sa duca specia mai departe,ce este homosexualitatea?Din moment ce ea face imposibila reproducere din lipsa de compalibilitate?

        Faci afirmația că homosexualitatea contravine în mod aparent evoluției, pentru că se opune impulsului de a ne reproduce. Niciodată nu a fost considerată ca fiind împotriva evoluției pentru că evoluția este mult mai complicată și nu se rezumă la simpla reproducere. Realizez că ținând de sexualitate și subiecte considerate tabu în rândul superstițioșilor, majoritatea celor care fac afirmația că homosexualitatea este cumva incompatibilă cu evoluția sunt persoane creaționiste ce încearcă să își justifice agenda designului inteligent. Aceste opinii sunt ilar de prost informate. Nu știu de ce m-aș obosi să îți explic orice, când ai capul în fund și nu vrei să auzi răspunsul.

        Ai auzit despre experimentul bobo referitor la empatie la copii?

        Psihologia este o știința slabă, care cuprinde și o cantitate mare de bullshit. Cu privire la experimentele cu păpușa bobo, aș spune nu numai că au fost neștiințifice, neavând control științific sau valididate, dar au fost și cumva lipsite de sens: la ce folosește o păpușă bobo, dacă nu pentru a o lovi? Nici în ziua de astăzi nu este demonstrată cauzalitatea conform căreia media poate face indivizii să devină necaracteristic de violenți. Vrei să insinuezi ceva sau de ce numești chestii la întâmplare?

  8. Pingback: Religia este o prostie | Umanism Secular

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: